Liviu Voinea, BNR: Principalele riscuri la adresa stabilitatii sunt in scadere si ca intensitate si ca numar

„Principalele riscuri la adresa stabilitatii sunt in scadere si ca intensitate si ca numar. Principalul risc, in crestere usoara este riscul deteriorarii rapide a increderii investitorilor in economiile emergente. Mai vedem un risc, dar diminuat si esalonat pe mai multi ani- cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul dinanciar-bancar ” a declarat marti viceguvernatorul BNR Liviu Voinea cu ocazia preentarii celei de-a doua editii a Raportului privind stabilitatea.

Desi situatia macroeconomica este buna, riscurile sunt semnificative, mai spus Voinea. Reamintim ca o parte din riscuri erau in editia anterioara a Raportului trecute in categoria „risc sever”.

Ce a mai spus Liviu Voinea:

• Decizia Curtii Constitutionale reduce semnificativ riscul privind cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar: Legea nr. 77/2016 privind darea in plata nu poate deroga de la Codul Civil, se poate aplica doar in cazuri exceptionale, in care au intervenit circumstanteneprevazute
• Simpla scadere a valorii bunului imobiliar nu poate fi un motiv pentru darea in plata
• Cazurile trebuie judecate individual, iar instanta va decide daca in fiecare caz inparte au fost circumstante exceptionale
• Banca Nationala a Romaniei a sustinut in permanenta ca legea darii in plata ar trebui sa diferentieze intre cei care nu mai pot sa plateasca (cazuri sociale) – pentru care o solutie trebuie identificata, si cei care nu mai vor sa plateasca
•  Amendamentele depuse de BNR au vizat clarificarea acestei diferentieri, iar decizia Curtii Constitutionale vine sa adauge la aceasta distinctie
•  Urmare a deciziei Curtii Constitutionale, impactul asupra sectorului bancar este mai mic si esalonat pe mai multi ani
• Riscul privind constructia si executia bugetara in anul 2016 s-a materializat partial, in sensul in care deficitul bugetar la finalul anului va fi mai mare decat in 2015, dar probabil mai mic decat nivelul prevazut initial.
• Consolidarea politicilor bugetare responsabile, prin asigurarea unei previzibilitati sporite in materie de reglementare, precum si evitarea unui comportament prociclic al mix-ului de politici macroeconomice sunt elemente esentiale pentru mentinerea echilibrelor economice si sprijinirea stabilitatii financiare in perioada urmatoare.F
• Forma si amploarea implicatiilor pentru Romania ale Brexit-ului sunt greu de estimat in acest moment. Ele depind de (i) cum se vor incheia negocierile dintre Uniune si Marea Britanie, precum si de (ii) capacitatea UE de a adopta acele politici care sa continue procesul de integrare
• Efectele initiale ale votului in favoarea Brexit asupra pietelor financiare locale au fost limitate. Dar consecintele sunt de durata, implica o noua realitate geo-politica.
• Romania trebuie sa evite sa ramana in afara mesei la care se iau deciziile, trebuie evitata Europa cu doua sau mai multe viteze

• Cu toate aceste riscuri, Romania are o crestere economica ridicata, un deficit de cont curent sustenabil, o datorie externa in scadere.

• A crescut numarul de salariati, s-a majorat venitul populatiei, a continuat sa creasca competitivitatea exporturilor mediu si ridicat intensiv tehnologic.

• Rata solvabilitatii sectorului bancar se mentine ridicata, profitabilitatea sa consolidat, lichiditatea este adecvata, rata creditelor neperformante s-a diminuat considerabil

• Desi situatia macroeconomica e buna, riscurile la adresa stabilitatii financiare sunt semnificative

In aprilie, BNR a publicat raportul pe 2016, in care se vorbea despre identificarea pentru prima oara a unui risc sistemic sever- generat de proiectele (la acea vreme) legislative privind darea in lata si cel vizand conversia creditelor in franci elvetieni. Recent insa Isarescu si-a reclibrat declaratiile, confirmand ca riscurile sistemice sunt in scadere, ca urmare a ianalizarii celor doua proiecte de catre Curtii Constitutionale.

„BNR a publicat acest raport o data pe an din 2006. Incepand din 2016 am decis sa il publicam de doua ori pe an – in aprilie si in octombrie. Am luat aceasta decizie pentru a ne alinia la buna practica a Bancii Centrale Europene, care de asemenea publica bianual Raportul asupra Stabilitatii Financiare, dar mai ales pentru a reflecta adecvat si in timp util provocarile pe plan intern la adresa stabilitatii financiare, cat si evolutiile rapide pe plan european privind reglementarile prudentiale”, declara in aprilie, Guvernatorul BNR.