Localitățile din România în care trece anul și nu vine pe lume niciun copil / În alte 20 de localități se naște un copil pe an

​​În 8 localități românești avem zero nașteri pe an. Nu vine pe lume niciun nou născut, natalitatea e zero. Populația îmbătrânește și se stinge în liniște. În urmă cu 10 ani altfel stăteau lucrurile, dar în prezent situația este printre cele mai grave.

Din cele 8 localități, 4 sunt în Buzău, și câte unul în Alba, Arad, Hunedoara și Vâlcea.

Ceru -Băcăinți (Alba) : 10 sate în componență, zero nașteri

Localitatea e formată din satele Bolovănești, Bulbuc, Ceru-Băcăinți, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare și Viezuri. Are, potrivit Recensământului recent încheiat, 227 locuitori. Înainte vreme avea de două ori mai mulți, iar acum 10 ani tot mai veneau pe lume câțiva copii.

Pe OLX găsiți la vânzare piatră de Ceru Bacainti, piatra care provine cel mai probabil din casele (toate construite din piatră- loc unic din acest punct de vedere în România) abandonate.

Istoricul localității este de asemenea fabulos.Dar trecutu-i mare nu validează tristu-i viitor.

Consiliul local e dominat de Mișcarea Populară, PNL și PSD (în această ordine)

Chiliile (Buzău): 7 sate componente, zero nașteri

Chiliile (în trecut, Trestioara) este formată din satele Budești, Chiliile (reședința), Crevelești, Ghiocari, Glodu-Petcari, Poiana Pletari și Trestioara.

Activitati specifice zonei: Agricultură, Creşterea animalelor.

La ultimul recensământ avea peste 500 de suflete.

Primăria oferă facilități investitorilor: Scutire de taxe şi impozite pe o perioadă de 5 ani. Dar degeaba.

”Trebuie să asigurăm generațiilor care ne vor urma posibilitatea de a se bucura de minimum de cerințe pentru o viață sănătoasă”, spune primarul pe site-ul Primăriei, la capitolul Strategii. Probabil o ironie. Care generații viitoare, cu natalitate zero?

Consiliul local e copios dominat de PSD.

Mărgăritești (Buzău) : 3 sate componente, 500 de locuitori, zero nașteri

Consiliul local e condus de PSD și PNL. Comuna avea circa 1000 de oameni acum două recensăminte. La cel din 2011 mai rămăseseră 800, iar acum sunt puțin sub 500. Site-ul Primăriei e aproape nefuncțional.

Alte localitate din Buzău cu zero nașteri : Murgești (Trei sate, peste 700 de locuitori. În 2002 avea peste 1100 de locuitori), Pardoși (consiliul local condus de PNL și PSD. La sectiunea Rapoarte de activitate a Primăriei, pagina e goală)

Bunila, Hunedoara. Cinci sate, zero nașteri

Comuna are circa 500 de oameni. Consiliul local e dominat de PNL. Din raportul pe 2022 al primarului am reținut zero căsătorii, două decese, grad de încasare la buget a taxelor și impozitelor locale de 80%)

Mai avem apoi Nicolae Bălcescu, județul Vâlcea: Peste 3200 de locuitori. Zero natalitate, ceea ce e aproape inexplicabil. Populație scade și acolo, dar Vâlcea este unul din județele cu speranța de viață cea mai ridicată din țară, iar la o dimensiune consistentă a locuitorilor este greu de înțeles de ce au zero natalitate

În circa 20 de alte localități din țară vine pe lume un singur copil pe an.

În 2022 s-au născut cu peste 25.000 de copii mai puțin decât în 2021, fiind anul -record negativ din 1930 încoace, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică.

În 2022 au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021.

Reamintim că În Caraș-Severin, numărul copiilor de sub 14 ani a scăzut cu aproape 25% între cele două Recensăminte (cel din 2021 și cel din 2011). Din punct de vedere al numărului de unități de învățământ și al necesarului de profesori este un dezastru. Scăderi de 20% ale numărului de copii de școală sunt și în Olt, Gorj, Hunedoara și Teleorman.

”Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat zilele trecute la o conferință profesorul Vasile Ghețău.

Societatea se schimbă și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere.

Aceste schimbări vin pe fondul unui declin demografic fără precedent.

În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.

Interesant e că la țară, numărul copiilor născuți în afara căsniciei e mai mare decât la oraș. Ceea ce poate fi și o lovitură dată imaginii de familie tradițională pe care comunitățile rurale încearcă să o promoveze. Sunt câteva județe în care copiii născuți în mediul rural în afara căsătoriei trec de 50%: Călărași, Ialomița, Teleorman sau Mureș, ca să dăm câteva exemple.

Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.

”Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei, proporţia lor progresând de la 15% (1992) la peste 31% (2020). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%).

Citește și articolul profesorului Ghețău: În ce măsură factorii demografici și-au pus amprenta pe dezvoltarea economică a României în ultimii 30 de ani?