Miscare de panica in Belarus, dupa criza rublei: Cozi la ghiseele de schimb valutar, banca centrala impune exportatorilor sa-si vanda jumatate din veniturile in valuta

Balarusul se confrunta vineri cu o miscare de panica a populatiei, care se ingramadea la ghiseele de schimb valutar pentru a cumpara valuta, temandu-se de o devalorizare a monedei nationale, ca urmare a deprecierii semnificative a rublei, scrie AFP.

In conditiile in care in fata ghiseelor erau cozi importante, banca centrala a decretat o taxa „temporara” de 30% asupra cumpararii de valuta si a impus exportatorilor sa-si vanda jumatate din veniturile in valuta.

De asemenea, a majorat o serie de dobanzi pentru a incuraja cetatenii sa-si tina banii la banci, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul sau.

Aceasta fosta republica sovietica cu economie etatista, izolata de occidentali in urma represiunii politice puse in practica de presedintele Alexandr Lukashenko in 2010, este foarte dependenta de Rusia. Locuitorii sai au trait in 2011 o dramatica criza financiara, cu devalorizari si inflatie galopanta.

Vineri, o serie de ghisee de schimb valutar erau inchise iar pentru retragerea de bani de la banci se statea la coada si cate doua ore.

Cursul rublei belaruse in birourile de schimb era in scadere cu 8% in raport cu ziua precedenta. Rata de schimb era insa neschimbata pe bursa, unde tranzactiile erau anulate vineri.

Miscarea de panica „se explica prin deprecierea rublei rusesti si zvonurile despre o devalorizare a rublei belaruse”, a explicat economistul Vladimir Tarassov.

„Pentru moment, este doar o criza tehnica: bancile nu erau pregatite sa raspunda la o astfel de cerere de valuta. Dar, in zilele urmatoare, se poate transforma in criza financiara de mare amploare daca Rusia nu acorda un ajutor de cateva miliarde de dolari”, a adaugat acesta.

Tara sufera de mult timp efectele incetinirii economiei rusesti, principalul sau partener comercial, iar evenimentele recente din Rusia ii fac pe belarusi sa se teama de consecinte mult mai dure.

FMI a acordat in 2009 un credit de 3,5 miliarde de dolari, dar a refuzat sa ofere un nou sprijin dupa 2011, in conditiile in care Minskul a refuzat sa aplice reforme de liberalizare si de austeritate bugetara.