Monitorizarea nivelului de alfabetizare financiară în UE – România, pe ultimul loc

Circa 20% dintre cetățenii UE prezintă un nivel ridicat de alfabetizare financiară, 64% un nivel mediu, iar restul de 18% un nivel scăzut, arată datele celui mai recent Eurobarometru. Există, totuși, diferențe mari între statele membre.

Vezi aici fișa de țară a României

Cunoștințe financiare

Doar un sfert dintre respondenți au răspuns corect la cel puțin patru din cinci întrebări despre cunoștințele financiare. Aproximativ jumătate au răspuns corect doar la două sau trei întrebări, un alt sfert considerând întrebările foarte dificile (fie nu au putut răspunde corect la nicio întrebare, fie au reușit să răspundă doar la una din cinci).

Printre cele mai performante se numără Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Estonia, unde aproximativ patru din zece respondenți prezintă un nivel ridicat de cunoștințe financiare (43%, 40%, 40% și, respectiv, 39%).

Majoritatea respondenților (65%) înțeleg impactul inflației și consecințele potențiale ale acesteia asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenți înțeleg cum funcționează dobânda compusă, în ciuda importanței acestui concept pentru gestionarea finanțelor personale și atingerea obiectivelor de economisire pe termen lung.

În ceea ce privește înțelegerea riscurilor investiționale, 66% dintre respondenți asociază corect randamente mai mari cu riscuri mai mari. Doar 20% dintre respondenți demonstrează o înțelegere a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor.

Comportament financiar

Aproximativ nouă din zece respondenți din UE sunt de acord că, înainte de a cumpăra ceva, se gândesc dacă își permit (51% „complet de acord” și 41% „cumva de acord” cu această afirmație).

O proporție similară de respondenți sunt de acord că își urmăresc și își monitorizează cheltuielile (49% „complet de acord” și 43% „oarecum de acord”).

Servicii financiare digitale

Aproximativ trei sferturi dintre respondenții din UE raportează că se simt confortabil cu utilizarea serviciilor financiare digitale, cum ar fi serviciile bancare online sau plățile mobile; 36% răspund fiind „foarte confortabil” și 41% „oarecum confortabil”. Această cifră este de peste 60% în toate statele membre și este cea mai mare din Finlanda (95%).

În România, 20% nu se simt confortabil cu serviciile financiare digitale

Sfaturi de investiții primite de la o bancă, un asigurător sau un consilier financiar

Doar aproximativ unul din trei europeni are încredere în sfaturile de investiții pe care le primesc. Doar 38% dintre respondenții din UE sunt încrezători că sfatul de investiții pe care îl primesc de la banca, asigurătorul sau consilierul financiar este în primul rând în interesul lor (45% declarând în mod explicit că nu au încredere în el).

Cu toate acestea, nivelul de încredere în sfaturile primite variază considerabil între statele membre: cetățenii din Finlanda (59%), Cehia (54%), Danemarca (47%) au mai multă încredere în sfaturile primite; cetățenii din Cipru (20%), Grecia (21%) și Letonia (24%) au mult mai puțină încredere.

În România, peste 50% din populație spune că sfaturile primite nu sunt neapărat în interesul celui care le primește

Reziliență financiară și incluziune

În UE, 46% dintre respondenți răspund că au (sau, în ultimii doi ani, au avut) asigurări – de locuințe sau auto. Unul din cinci respondenți răspunde că are (sau, în ultimii doi ani, a avut) un credit ipotecar sau un împrumut pentru locuință și 14% răspund la fel pentru un credit de consum. În cele din urmă, 6% răspund că dețin cripto-monede (sau au deținut în ultimii doi ani).

Când sunt întrebați cât timp își vor putea continua să-și acopere cheltuielile de trai, fără să împrumute bani sau să se mute, în cazul în care își pierd principala sursă de venit, o treime dintre respondenți (33%) răspund că aceasta ar fi de șase luni sau mai mult. Circa 20% spun că doar 3 luni, iar 16% spun că nu au economii.

Majoritatea respondenților din UE se simt „nu prea încrezători” (32%) sau „deloc încrezători” (22%) că vor avea destui bani pentru a trăi confortabil pe parcursul anilor de pensionare. În România procentul acestora urcă la peste 60%.