Motivele care îi determină pe tineri să abandoneze studiile și veștile bune pentru România

Un nou raport la nivelul Uniunii Europene arată că alegerile inițiale greșite pentru studii sunt principalul motiv al abandonului studiilor, mult mai mult decât constrângerile financiare, care sunt adesea considerate factorul principal.

Conform datelor Eurostat, 43% dintre abandonul atunci când studenții își dau seama că materia este mai dificilă decât se așteptau sau nu le corespunde așteptărilor. Această cifră crește la 50% în studiile postliceale, subliniind importanța unei informări adecvate și a unei orientări profesionale înainte de alegerea unei specializări.

Per total, 14% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani declară că au părăsit școala, universitatea sau formarea profesională cel puțin o dată în viață.

România are cea mai mică rată de abandon din UE

Ratele de abandon variază semnificativ de la o țară la alta. Olanda se află în fruntea listei , unde aproximativ unul din trei elevi (32%) a părăsit sistemul de învățământ. Urmează Danemarca cu 27% , iar Luxemburg cu 25%.

(Vezi mai jos care e diferența dintre ceea ce numește Eurostat „părăsirea timpurie a educației și formării” ( Early leavers from education) și abandonul școlar (drop-out)

Deși problemele financiare sunt rareori menționate drept principalul motiv al abandonului școlar în Europa — mai puțin de unul din zece declară că nu și-a permis să-și continue studiile.

Unele țări cu cele mai mici rate generale de abandon școlar au și cele mai mari procente de elevi forțați să abandoneze școala din motive financiare.

În România, care are cea mai mică rată de părăsire a educației din UE , 22% dintre elevii care au abandonat școala spun că nu au avut suficiente resurse pentru a continua.

Bulgaria prezintă o imagine similară : deși doar 3,5% dintre elevi abandonează școala în general, 30% dintre aceștia invocă motive financiare – cea mai mare rată din UE.

Situația este similară în Cipru, care are a patra cea mai mică rată de părăsire a educației , dar ocupă locul trei pe lista țărilor în care motivele financiare îi împing pe elevi să abandoneze sistemul de învățământ.

Motive personale și sănătate

Dincolo de motivele academice și financiare, 18,5% dintre studenți au abandonat studiile din motive personale, 14 % pentru că au ales să muncească, în timp ce 8% au fost forțați să renunțe din cauza unei boli sau a unei dizabilități.
Rolul „tăcut” al sănătății mintale

Deși sănătatea mintală nu este înregistrată explicit în datele Eurostat, se pare că joacă un rol cheie în multe dintre motivele menționate mai sus. Un studiu realizat în Regatul Unit a constatat că, în 2024, stresul psihologic a reprezentat 29% din cazurile de abandon școlar – cea mai mare proporție dintre toate cauzele.

Potrivit Institutului pentru Politici în Învățământul Superior, s-a înregistrat o creștere evidentă a problemelor de sănătate mintală, a singurătății și a sentimentelor de excluziune, în special de la începutul pandemiei. Acești factori afectează semnificativ reziliența și strategiile de adaptare ale studenților, având un impact direct asupra retenției lor în învățământul superior. În Regatul Unit, dificultățile financiare au fost înregistrate ca al doilea motiv cel mai frecvent pentru abandonul școlar, cu 8%.

Care e diferența dintre ceea ce numește Eurostat „părăsirea timpurie a educației și formării” ( Early leavers from education) și abandonul școlar (drop-out)

Primul, arată procentul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care: au cel mult studii gimnaziale (ISCED 0–2) și nu mai urmează nicio formă de educație sau formare la momentul măsurării.

Caracteristici-cheie: Este un indicator de stoc (e o fotografie făcută la un moment dat). Include tineri care au abandonat școala anterior sau au finalizat gimnaziul, dar nu au continuat studiile

Exemplu: Un tânăr de 22 de ani care a terminat doar gimnaziul și nu mai este înscris în nicio formă de educație → este considerat că a „părăsit timpuriu educația”, chiar dacă nu a abandonat recent.

Asta în timp ce rata abandonului școlar (Drop-out rate) măsoară procentul elevilor care părăsesc un anumit nivel de educație sau un program școlar înainte de finalizare, într-o perioadă determinată (de regulă, un an școlar).

Caracteristici-cheie: Este un indicator de flux (ce se întâmplă pe parcursul unui an). Se calculează la nivel de: ciclul educațional (gimnaziu, liceu etc.).Metodologia diferă de la o țară la alta

Exemplu: Din 100 de elevi înscriși într-o clasă de liceu, 4 părăsesc școala înainte de sfârșitul anului → rata abandonului este 4%.