FOCUS: Statul de drept și decizia CCR din cazul Fritz
Dominic Fritz, președintele USR. FOTO: Inquam Photos / George Călin
Dominic Fritz va trebui să renunțe la funcția de primar al Timișoarei, în urma deciziei de luni a Curții Constituționale, prin care un amendament depus de PSD la așa-numita Lege ANI a fost declarat constituțional.
Ce spune amendamentul PSD
Dacă la data intrării în vigoare a noii legi ANI, o persoană se află în incompatibilitate sau în conflict de interese, îi încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul, în termen de 30 de zile. Înaintea deciziei, mai mulți specialiști argumentau că, dacă amendamentul trece, legea ar acționa retroactiv. Constituția României spune la articolul 15 că „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Ce a făcut Fritz
În 2020, după ce a fost ales primar al Timișoarei, a semnat un referat de modificare a unui PUZ, pe care l-a înaintat spre aprobare Consiliului Local. Documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ-ului fusese făcută însă de firma unui consilier local USR, care l-a împrumutat în campanie pe Fritz cu 25.000 lei. ANI l-a declarat în conflict de interese, iar două instanțe au confirmat decizia instituției.
Mizele și controversele ședinței de la Curtea Constituțională
Ședința de ieri a CCR venea în contextul în care România risca să piardă 770 milioane de euro din PNRR, dacă Legea ANI nu era adoptată până la sfârșitul lunii august. Legea fusese contestată de USR, PNL, dar și de președinte, atât pentru așa-numitul „amendament Fritz” depus de PSD, cât și pentru un amendament al AUR. Acesta prevedea că sunt obligați la depunerea declarației de avere și de interese și „persoanele care au relații asemănătoare celor dintre soți”. CCR a respins această prevedere.
Votul judecătorilor a fost 5 la 3, în favoarea amendamentului PSD. De asemenea, Curtea a decis și că este neconstituțional ca demnitarii să fie obligați să-și depună declarațiile de interese financiare. Averile ar putea rămâne secrete de acum înainte, cum și-a dorit UDMR.
Motivul invocat de CCR, într-un comunicat, este că publicarea averilor „ar aduce atingere dreptului la viață privată”.
Pentru „amendamentul Fritz” au votat 3 magistrați numiți de PSD (cel de-al patrulea, Bogdan Licu, era în vacanță în Africa), dar și Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină (numită de președintele Iohannis în 2022). Împotrivă, au fost Simina Tănăsescu (numită de Iohannis în 2019), Laura-Iuliana Scântei (PNL) și Dragoș Dacian (numit de președintele Nicușor Dan).
Ce cred că s-a întâmplat
Pentru concluziile de mai departe, mă bazez pe surse apropiate Curții Constituționale, dar și pe informații din spațiul public.
Întâlnirea dintre președinta Curții și premier nu a fost întâmplătoare și a contat în decizia finală luată de CCR. Dacă e să fim onești, cei doi se puteau întâlni și în altă parte, nu la Parlament, în văzul tuturor. Senzația e că, mai degrabă, au vrut să fie văzuți decât să participe la o întâlnire secretă. Este o speculație, desigur.
Din cauza întâlnirii cu Bolojan, Simina Tănăsescu nu a mai fost raportor pe Legea ANI, ci l-a desemnat pentru acest rol pe Csaba Asztalos, susținut de UDMR. Judecătorul raportor este cel care prezintă cazul celorlalți colegi, strânge toate informațiile relevante și scrie un raport. Are deci un rol esențial într-o cauză.
Nu știm motivarea deciziei, vom vedea acolo argumentarea opiniilor magistraților, dar mă aștept ca judecătorii care au votat pentru „amendamentul Fritz” să invoce „protejarea interesului public”. De ce să-i mai fie permis unui demnitar să-și termine mandatul, dacă tot se află în conflict de interese?
Cum rămâne cu neretroactivitatea legii, stabilită în Constituție? Fostul judecător Cristi Danileț spune că va fi nevoie de „un contorsionism juridic-constituțional pentru a ne convinge că albul este negru”.
Apoi să nu uităm miza acestei decizii: banii din PNRR. Judecătorii Curții Constituționale ar putea spune acum că „au conștiința împăcată”. Nu au blocat banii României. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi început o luptă între oamenii numiți de PSD și ceilalți, după modelul reformei pensiilor magistraților? Următoarea ședință a CCR ar fi fost posibilă, spun surse din CCR, abia în toamnă, deci termenul ar fi fost depășit.
Acum așteptăm ca Legea ANI să fie refăcută în Parlament în concordanță cu decizia Curții Constituționale. Apoi va merge la promulgare la președinte.
Cât despre ce a mai rămas din statul de drept din România, ar merita o discuție separată.
PUZZLE „Clasa politică din România nu crede în schimbările climatice”
Experta în politici energetice Corina Murafa, la podcastul „Rațiunea, înapoi!”
În România e vânătoare de vinovați pentru criza energetică, mai ales după ce a fost oprit și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al Dunării. Războiul politic face însă ca multe informații esențiale care ajung la populație să fie false sau manipulate grosolan. Cum este acuzația lui Grindeanu împotriva a două ONG-uri, că acestea ar fi blocat un proiect de dragare a Dunării. Este o dezinformare cap-coadă.
Populismul nu se revarsă doar în online și pe televiziuni, ci se transformă și în legi. România riscă să piardă bani din PNRR, după ce Parlamentul a votat legea decarbonizării într-o variantă care condiționează renunțarea la centralele pe cărbune în baza calendarului deja agreat cu Bruxelles-ul. Bolojan spune că am putea pierde un miliard de euro, iar Nicușor Dan ia în calcul să conteste legea la Curtea Constituțională. Între timp, un grup energetic pe cărbune de la Rovinari este în teste și va fi repornit. Trei pensionari au fost aduși de acasă, pentru că unitatea nu mai are personal calificat.
La podcastul „Rațiunea, înapoi!” am avut-o invitată săptămâna trecută pe Corina Murafa, expertă în politici energetice și membră în Comitetul Economic și Social European, un organism consultativ al UE. Pentru cei care nu au timp să urmărească toată discuția, las aici principalele idei.
– În ciuda evidențelor că asistăm la schimbări climatice care pun o presiune uriașă pe sistemele energetice din toată Europa (continent care se încălzește de două ori mai rapid decât restul lumii), clasa politică românească ignoră acest fapt. În calitate de expertă, Corina Murafa a participat la întâlnirile „Misiunii UE privind adaptarea la schimbările climatice”: „România a fost mereu invitată la toate ședințele. Eu am stat lângă un scaun gol pe care trebuia să fie reprezentantul Guvernului României”, a declarat ea.
– Unul dintre lucrurile pe care le fac alte țări, dar nu și România, este testarea la stres a sistemului energetic. De exemplu, Franța îl testează pentru o creștere a temperaturii cu 3,5 grade față de nivelul din epoca preindustrială.
– De ce nu are România capacitate de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile? Pentru că strategia politicienilor a fost să favorizeze companiile de stat care se ocupă de nuclear, cărbune sau gaz: „Stocarea ar fi concurat în mod direct cu acești «copii» ai statului. Dacă le merge bine, în aceste companii mai angajăm și cumnate și verișoare”, este concluzia la care a ajuns Corina Murafa.
– Au blocat ONG-urile de mediu construirea de hidrocentrale în ariile protejate? Nu, justiția a făcut-o pentru că a găsit nereguli în acordarea avizelor pentru aceste proiecte.
– Reprezintă o soluție, chiar și temporară, redeschiderea centralelor pe cărbune? Cifrele arată că nu. În momentul de față există o capacitate instalată pe cărbune de 1600 de megawați. „Dar chiar și în cele mai negre zile din această vară, cărbunele n-a intrat niciodată în mixul energetic cu mai mult de 800-900 de megawați”, spune Corina Murafa. Motivul? Aceste capacități sunt mult depășite tehnologic, iar energia produsă foarte scumpă.
– De ce Polonia și Germania produc încă multă energie electrică pe bază de cărbune? Centralele lor au tehnologie mult mai nouă (a noastră e din anii 60-80), dar chiar și cele două țări sunt în proces de înlocuire cu alte surse. În cazul Poloniei, spune experta, în șapte ani, procentul cărbunelui în mixul energetic a scăzut de la 90% la 50%.
Nu doar România suferă, ci toată Europa
Criza energetică nu este doar în România. Dacă tot am vorbit atât de mult despre Dunăre, în Austria, de exemplu, debitul scăzut al fluviului a cauzat scăderea producției de energie hidro și cu 50% în anumite zone, iar în medie cu 30%.
Noua realitate climatică din Europa creează provocări uriașe și pentru infrastructura de transport a continentului. „Aceasta a fost proiectată pentru o climă care nu mai există”, spune un expert francez, citat într-un articol din New York Times, care analizează ce se întâmplă în țările europene în această vară. Șinele se deteriorează în Suedia, autostrăzile se prăbușesc în Germania, navetiștii se sufocă în vagoane de tren fără aer condiționat, pe continentul cu cel mai rapid nivel de încălzire din lume, scrie New York Times.
China a ajuns să controleze prețul petrolului
China a arătat, în timpul războiului din Orientul Mijlociu, că este o putere care poate controla prețul petrolului, arată o analiză din The Economist. Articolul remarcă faptul că, deși unele analize arătau că barilul putea ajunge la 150 de dolari, acest lucru nu s-a întâmplat, iar un rol important l-a avut China.
Cum? Prin trei pârghii pe care Beijingul le deține: rezervele sale foarte mari de petrol, controlul exporturilor de combustibili (care între februarie și aprilie au scăzut la jumătate) și reducerea cererii interne. Guvernul chinez a permis scumpirea combustibilului, iar efectul a fost o scădere bruscă a consumului – mulți chinezi au renunțat la mașină și au mers cu metroul, bicicleta sau taxiurile electrice.
Doborârea dronelor devine obișnuită în România
Ieșim acum din criza climatică pentru a vedea ce se mai întâmplă cu cealaltă amenințare majoră asupra Europei și, anume, războiul din Ucraina. Duminică, o nouă dronă, presupus rusească (nu s-au găsit încă resturile pentru confirmare), a fost doborâtă în județul Galați de o aeronavă F-18 spaniolă, aflată la baza de la Mihail Kogălniceanu. Ar fi a patra dronă dată jos pe teritoriul României, în ultimele săptămâni.
Putin nu renunță la Republica Moldova
O investigație New York Times arată cât de importantă este Republica Moldova pentru planurile lui Putin de „a prăbuși NATO și UE din interior”. Moldova ar constitui o bază ideală pentru acțiuni agresive, atât împotriva Ucrainei, cât și a Occidentului.
Dincolo de atacurile cibernetice și de încercarea de preluare a puterii la Chișinău, eșuată la alegerile de anul trecut, în Serbia, Bosnia și Rusia există inclusiv tabere de pregătire a tinerilor moldoveni, organizate de serviciul secret rusesc GRU. Aceștia sunt instruiți să incendieze clădiri și să străpungă cordoane ale poliției.
Unirea cu România, „puțin probabilă, dar nu de neconceput”
Posibilitatea ca Republica Moldova să se unească cu România este tratată și într-o analiză din The Economist. „Este o variantă puțin probabilă, dar nu de neconceput”, este concluzia articolului, care trece în revistă numeroasele obstacole în calea aderării Moldovei la UE. Unul ar fi posibilitatea ca Marine Le Pen să ajungă președinte în Franța.
„Spionii sunt printre noi”
În Germania, numai în landul Hessen au fost descoperite anul trecut nu mai puțin de 1800 de cazuri de spionaj atribuite serviciilor rusești, scrie FAZ într-un articol care se cheamă „Spionii sunt printre noi”. Într-un caz recent, trei agenți ruși au fost prinși și sunt judecați pentru că voiau să-l asasineze pe un ofițer ucrainean rănit, care se refugiase în Germania.
