Noi detalii despre eRomânia: Statul a cheltuit peste 19 milioane de lei pe 43 de studii pentru fundamentarea strategiei eRomânia, în urma căreia a rezultat un singur portal de 12 milioane de euro care nu este nici actualizat și nici folosit

Ministerul Comunicațiilor a cumpărat din fonduri publice 43 de studii în valoare de peste 19 milioane lei pentru fundamentarea strategiei eRomânia, aprobată prin HG în anul 2010, strategie în urma căreia a fost realizat un singur proiect – portalul eRomania, pe care statul a cheltuit 12 milioane euro, care nu este nici actualizat și nici folosit, arată un raport publicat în această săptămână de Curtea de Conturi. Ministerul a cheltuit ineficient peste 31,3 milioane lei în perioada 2007-2016 pe astfel de studii, unele pentru strategii care nu există și programe care nu au mai fost implementate. Culmea este că inspectorii recomandă Ministerului să facă alte analize pentru a afla cum s-a ajuns aici și să ia măsuri ca astfel de situații să nu se mai repete.

Curtea de Conturi a publicat în această săptămână sinteza unui raport de audit al performanței pentru utilizarea fondurilor publice în achiziționarea și implementarea studiilor, proiectelor și programelor informatice cumpărate de Ministerul Comunicațiilor în perioada 2007-2016. Sinteza publicată acum pe site-ul Curții de Conturi a fost realizată de fapt în iulie 2017.

Raportul face o trecere în revistă a studiilor cumpărate de Minister din bani publici, unele studii fiind folosite pentru strategii eșuate sau inexistente ori pentru proiecte care nu s-au mai implementat niciodată și despre care HotNews.ro și presa în general a scris în decursul acestor ani.

Raportul alocă un spațiu generos subiectului eRomânia (o strategie demarată în Guvernarea PD-L, care ar fi urmat să informatize administrația publică în urma unor investiții bugetare de peste 500 milioane de euro.)

Principalele informații privind cheltuielile Ministerului Comunicațiilor cu eRomânia:

43 de studii în sumă totală de 19.035.016,26 lei au fost achiziționate pentru fundamentarea Strategiei eRomânia, aprobată prin HG nr. 195/2010, strategie în urma căreia a fost realizat un singur proiect, Proiectul eRomânia 2;
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a achiziționat 44 de studii în domeniul cercetare-dezvoltare, în valoare totală de 21.385.391,14 lei, reprezentând 66,5% din totalul sumelor cheltuite pentru achiziția de studii (prin raportare la totalul de 82 de studii pentru care s-au efectuat plăți suportate din bugetul de stat, în cuantum de 32.173.944 lei);
Cea mai mare parte a acestor studii a fost utilizată pentru fundamentarea strategiei eRomânia, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 195/2010 și pentru fundamentarea grupului de proiecte e-România (1-3), din care a fost implementat doar proiectul e-România2;
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a beneficiat de fonduri alocate de la bugetul de stat în cuantum de 52.057.628 lei pentru realizarea proiectului „e-România 2”, dar realizarea și implementarea acestuia nu s-a făcut cu respectarea principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate în utilizarea resurselor financiare alocate în acest scop;
Această soluție se dorea a se poziționa ca fiind portalul național de referință prin calitatea informației și volumul informațional, însă portalul este încărcat cu informație puțină și neactualizată din anul 2013;
Deși soluția de portal a fost construită pentru a fi accesată din Internet, prin intermediul unui browser web de către un număr foarte mare de utilizatori (maxim 10.000.000 utilizatori, 3.000.000 utilizatori înregistrați și 50.000 utilizatori concurenți), în fapt, până la data misiunii de audit s-a constatat că platforma e-România a fost accesată de aproximativ 250.000 utilizatori (vizitatori) și figurează înregistrați 892 utilizatori cu drepturi alocate de MCSI (username/password), dar care în fapt nu au utilizat/nu au încărcat cu conținut platforma, respectiv nu au utilizat resursele de business intelligence puse la dispoziția acestora;
Aceasta în condițiile în care platforma e-România a fost construită să reprezinte o Platforma web de management al proiectelor, respectiv să asigure prin intermediul portalului accesul securizat al instituțiilor publice la o platformă web de management al proiectelor capabilă să îndeplinească o serie de cerințe funcționale (cum ar fi: planificarea și controlul tuturor proiectelor pe care le derulează instituția publică, atât din punct de vedere al timpului, cât și din punct de vedere al bugetelor, surselor de finanțare, costurilor și documentelor etc.);
În prezent, proiectul „e-România 2” este doar un portal cu informații despre toate localitățile din România, dar așa cum am arătat mai sus, în fapt portalul este încărcat doar cu informația din anul 2013 de către prestator și neactualizată din acel moment. Având în vedere existența altor site-uri web care oferă informații de același tip (wikipedia) sau site urile proprii ale autorităților locale și centrale, mult mai bine încărcate și actualizate cu conținut, efortul financiar suportat de bugetul de stat nu este justificat de rezultatele obținute de utilizatori în urma implementării acestui proiect;
Realizarea Proiectului „eRomânia 2” s-a bazat numai pe Strategia „e-România” fără a se întocmi în acest sens un studiu de fezabilitate prin care să se evalueze situația reală și impactul efectiv al acestui proiect în România;
Deși Proiectul „eRomânia 2” a fost asumat de MCSI ca răspunzând unor necesități ale societății românești, în fapt s-a constatat că acesta nu a răspuns în niciun fel acestor necesități;
Principalul motiv al lipsei de performanță a proiectului e-România îl constituie, pe de o parte lipsa de interes a instituțiilor publice de la nivel local și de la nivel central în popularea cu informație, respectiv în utilizarea capacităților de business intelligence puse la dispoziția acestora, iar pe de altă parte implicarea insuficientă a MCSI în atingerea eficacității proiectului;
Platforma e-România nu a fost utilizată în perioada februarie 2012 și până în prezent de instituțiile publice de la nivel local și de la nivel central, dovadă stând faptul că din cei 892 utilizatori înrolați (pentru care MCSI a alocat datele de autentificare, username și password), niciunul nu a introdus content, respectiv nu a folosit capacitățile de business intelligence existente;
Factorii decidenți din Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale implicați în realizarea acestui proiect, nu au apreciat corect posibilitățile reale ale instituției de a găzdui echipamentele achiziționate, motiv pentru care o perioadă de circa 2 ani (noiembrie 2010 – decembrie 2012) acest proiect nu a fost recepționat. În perioada noiembrie 2010 – decembrie 2012 echipamentele proiectului e-România au stat „împachetate” la furnizorul Omnilogic SRL, din cauza faptului că MCSI nu a putut asigura un spațiu adecvat pentru instalare”.

Raportul Curții de Conturi amintește că a existat și un control al corpului de control al Premierului asupra acestui proiect eRomania2 și enumeră aspecte prezentate în Raportul de control al secretariatului General al Guvernului:

Controlul efectuat la Ministerul pentru Societatea Informațională (în prezent Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale) a avut ca obiective verificarea modului în care au fost utilizate fondurile publice alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în anul 2010 și anul 2011, pentru realizarea proiectului „e România 2”, precum și verificarea respectării dispozițiilor legale cu privire la atribuirea și executarea contractului de achiziție publică privind implementarea proiectului „e România 2”;
Concluzia inspectorilor Corpului de control al primului-ministru a stabilit existența unor nereguli în organizarea licitației pentru atribuirea contractului și cheltuirea fondurilor. Valoarea estimată a contractului a fost determinată netemeinic, fără precizarea unităților de măsură și a cantităților de servicii contractate, iar ofertei depuse de firma Omnilogic i-au fost acordate puncte nejustificat;
De asemenea, s-a constatat că recepția echipamentelor a fost formală, deoarecebunurile nu au fost dezambalate, astfel că nu exista suficient temei pentru efectuarea plăților. Aceasta a influențat executarea contractului, deoarece ulterior a fost nevoie de organizarea unei noi recepții, ceea ce a cauzat o amânare a termenelor de realizare a altor etape ale contractului. De la data efectuării primei recepții și timp de două luni, echipamentele hardware de 5,1 milioane lei au fost depozitate în condiții improprii, fiind abandonate în parcarea subterană a Centrului Național „România Digitală”, fără ca reprezentanții ministerului să asigure integritatea și integralitatea acestora.

Portalul eRomânia, pe care statul a cheltuit 12 milioane de euro, nu poate fi în prezent accesat

HotNews.ro a scris ultima oară chiar în luna aprilie 2018 despre faptul că portalul eRomânia, pe care statul a cheltuit 12 milioane de euro când la conducerea Ministerului Comunicațiilor era Gabriel Sandu (PDL), aflat acum în închisoare în ‘dosarul Microsoft’, este inaccesibil de luni de zile. Contactați de HotNews.ro, oficialii Ministerului Comunicațiilor, condus acum de Petru Cojocaru (PSD), susțin că „portalul este unul performant însă, în același timp, nu este utilizat la capacitatea lui maximă din cauza lipsei de interes a cetățenilor și autorităților locale, motiv pentru care ministerul se preocupă să actualizeze o serie de funcționalități în concordanță cu nevoile actuale ale cetățenilor”.

Pentru detalii citește: De ce nu mai poate fi accesat portalul de 12 milioane de euro e-România: Ministerul Comunicațiilor susține că este performant, dar neinteresant pentru cetățeni și autorități

Nici la momentul redactării acestui articol portalul eRomânia nu poate fi accesat.

Alte constatări ale Curții de Conturi din raportul dat recent publicității:

În perioada 2007 – 2016, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a achiziționat un număr de 82 de studii pentru care s-au efectuat plăți suportate din bugetul de stat, în cuantum de 32.173.944 lei;
Aproximativ 97,5% din această sumă, respectiv suma de 31.360.494,32 lei a fost utilizată pentru achiziționarea de studii în vederea realizării de strategii, inițiative legislative, planuri naționale, norme tehnice, față de care utilizarea sumelor de la bugetul de stat s-a efectuat fără economicitate, eficiență și eficacitate;
Astfel, distribuția numărului total de 82 de studii achiziționate în perioada 2007 – 2016 de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, din punct de vedere al realizării scopului achiziției a fost după cum urmează:
7 studii în sumă totală de 1.123.444,30 lei au fost utilizate la realizarea a 5 proiecte (Proiectul pilot HeRRo, Aplicația pentru plăți electronice www.ghișeul.ro, Proiectul RO NET, Proiectul SIEASC, Proiectul Bridge PKI, Proiectul Portal IMM);
43 de studii în sumă totală de 19.035.016,26 lei au fost achiziționate pentru fundamentarea Strategiei eRomânia, aprobată prin HG nr. 195/2010, strategie în urma căreia a fost realizat un singur proiect, Proiectul eRomânia 2;
un studiu în sumă de 648.193 lei a fost achiziționat pentru fundamentarea și elaborarea unei strategii de trecere la TV digitală, materializat prin Hotărârea de Guvern nr. 1213/2009;
un studiu în sumă de 773.727 lei a fost achiziționat pentru fundamentarea și elaborarea unei strategii privind evoluția, modalități de implementare și de tranziție pentru radiodifuziunea digitală DVB, materializat printr-un document de strategie aprobat prin Hotărâre de Guvern în anul 2013;
un număr de 3 studii în sumă totală de 307.038 lei au fost achiziționate pentru fundamentarea unei inițiative legislative privind legea interoperabilității – Proiectul de Lege nr. 419/2010, lege care nu există ca urmare a faptului că proiectul a fost respins de Camera Deputaților în ședința din data de 01 martie 2011 (deși MCSI a reluat propunerea legislativă ulterior respingerii prin includerea în proiectul privind cadrul Național de Interoperabilitate, până la această dată actul normativ nu a fost aprobat, aflându-se pe circuitul de avizare);
un număr de 2 studii în sumă totală de 231.759 lei au fost achiziționate pentru pregătirea Strategiei Naționale de Supercomputing și a Programului Național Supercomputing – strategie care nu există și program care nu a fost implementat (totuși, studiile au fost utilizate în realizarea HG nr. 139 din 23 februarie 2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Supercomputing, entitate care nu a funcționat vreodată);
un număr de 6 studii în sumă de 1.854.592 lei au fost achiziționate pentru fundamentarea Planului Național NGN, aprobat prin HG nr. 414/2015;
un număr de 3 studii în sumă de 859.566 lei a fost achiziționat pentru fundamentarea Strategiei Naționale Agenda Digitală, aprobată prin HG nr. 245/2015;
un studiu în sumă de 550.683 lei a fost achiziționat pentru fundamentarea Strategiei Naționale Broadband, aprobată prin HG nr. 444/2009;
un număr de 7 studii în sumă de 4.064.282,40 lei au fost achiziționate pentru fundamentarea: inițiativei legislative privind Securitatea sistemelor informatice – Proiectul de Lege nr. 420/2010, proiect respins de Camera Deputaților în ședința din data de 01 martie 2011. Ulterior a fost aprobată de Parlament în 19 decembrie 2014 Legea securităţii cibernetice, lege declarată mai apoi neconstituțională de Curtea Constituțională; o cadrului de înființare a Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT.RO (HG nr. 494/2011 privind înfiinţarea – CERT.RO și HG nr. 271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică);
un studiu în sumă de 611.232,66 lei a fost achiziționat pentru fundamentarea rolului MCSI în cadrul Planul Național pentru Situații de Urgență – CSAT;
un studiu în sumă de 292.000 a fost achiziționat pentru realizarea de norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de comunicații electronice, pentru aplicarea Legii nr. 159/2016;
un număr de 6 studii în sumă totală de 1.822.410 lei au fost achiziționate pentru scrierea de proiecte pentru implementarea Strategiei naționale Agenda Digitală, în cadrul Axei 2 POC 2014- 2020.