Noua tari europene, printre care si Romania, se confrunta din nou cu Germania, dupa criza migrantilor, si cer stoparea proiectului Nord Stream 2

Noua tari, conduse de Polonia si Slovacia, vor sa blocheze gazoductul Nord Stream 2, anunta Financial Times, care noteaza ca grupul de tari est-europene considera ca Germania, cel mai puternic stat european, a pus propriile interese economice deasupra celor legate de securitatea energetica.

Intr-o scrisoare adresata presedintelui Consiliului European, Donald Tusk, cele noua tari cer ca acest proiect sa fie pus pe agenda summitului liderilor europeni din decembrie, in incercarea de a forta executivul european sa refuze aprobarea sa.

Potrivit Argus Media, cele noua tari sunt: Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Romania, Estonia, Lituania, Letonia si Grecia. Bulgaria a intentionat si ea sa semneze scrisoarea, dar a renuntat, in cele din urma, noteaza Russia Today.

Aceste tari, care s-au confruntat deja cu Germania pe problema cotelor obligatorii de migranti, se tem ca noua conducta Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub marea Baltica, va creste dependenta Europei de Gazprom.

Aceasta problema poate fi si o noua sursa de tensiuni transatlantice. Administratia Obama a anuntat ca se opune acestui proiect, in conditiile in care va priva Ucraina de venituri de circa 2 miliarde de euro din tranzitul gazelor rusesti.

Un politician de rang inalt a declarat ca lobbyul impotriva Nord Stream 2 a dat deja unele rezultate, iar securitatea energetica va fi probabil discutata la summitul din decembrie. Dar Jean-Claude Juncker, seful Comisiei Europene, care va decide asupra legalitatii proiectului Gazprom, a indepartat deja opiniile potrivit carora acest proiect ar trebui considerat drept o problema politica.

Juncker a afirmat ca este vorba despre un proiect comercial si trebuie analizat doar daca este conform cu reglementarile europene, asa cum a sustinut si Angela Merkel.

Polonia, cel mai vocal critic al proiectului, a argumentat ca va scoate Ucraina din lantul european de aprovizionare, va afecta eforturile europene de crestere a coeziunii si planurile de integrare a infrastructurilor.

Polonia este sustinuta de Slovacia, care ar putea pierde circa 400 de milioane de euro pe care ii primeste in schimbul tranzitului gazelor rusesti, si de Ungaria, care inca nu si-a revenit dupa refuzul Comisiei de a bloca proiectul „South Stream”.

„Stim ca la acest moment pierdem lupta, dar vom lupta, vom lupta, vom lupta in continuare”, a afirmat un diplomat de rang inalt din regiune.

Nord Stream 1, inaugurat in 2011, a intampinat o rezistenta similara din partea statelor din est iar ministrul polonez de externe de atunci, Radoslaw Sikorski, a comparat proiectul cu pactul Molotov-Ribbentrop din 1939.

Gazoductul a beneficiat de sprijinul puternic al fostului cancelar german Gerhard Schroder, care a semnat acordul in ultimele zile de prim ministru, iar ulterior a fost numit presedintele companiei care conduce Nord Stream.

Berlinul afirma ca noua conducta va proteja aprovizionarea UE cu gaze, in eventualitatea unor noi dispute intre Rusia si Ucraina si ca este vorba despre o decizie pur comerciala luata de companii private.

Proiectul ar dubla fluxul de gaze pe ruta nordica si teoretic ar putea sustine aproape 30% din cererea europeana.