Sari direct la conținut

O întrebare neplăcută, dar necesară. Dacă e bine să bagi bani publici cu nemiluita în salariile enorme ale unor străini în sport e o dezbatere cât Casa Poporului

HotNews.ro
O întrebare neplăcută, dar necesară. Dacă e bine să bagi bani publici cu nemiluita în salariile enorme ale unor străini în sport e o dezbatere cât Casa Poporului
Radu Naum

Handbalul nostru, cel de băieți și cel de fete, există grație locurilor unde se mai construiesc jucători și jucătoare pentru marea performanță – nu la noi. Noi contribuim doar cu banii. Dacă e bine să bagi bani publici cu nemiluita în salariile enorme ale unor străini e o dezbatere cât Casa Poporului. Deși, de bun simț, răspunsul ar fi simplu, scrie jurnalistul Radu Naum, într-un editorial publicat de Golazo.ro

Dinamo e chiar o mare speranță de a demonstra că se poate, că nu există condamnare definitivă, că ceva ce a fost mare poate renaște. E reconfortant. Bravo, Dinamo!

Scuzați, am omis să precizez la care Dinamo mă refer. La cel de la handbal, am crezut că se subînțelege!

Două victorii din două în Champions, începem să visăm nu doar la fazele superioare, ci chiar la cele mai înalte, se aude chiar de Final Four, semifinale adică, unde România nu a mai avut reprezentanți de pe vremea lui Vasile Stângă, Marian Dumitru, Dumitru Berbece. De pe vremea lui „Ceașcă”, așa cum îi zic unii cu o notă care poate suna iertătoare.

Acum e vremea lui Kasparek, Cupara, Thrastarson, Ali Zein. România handbalului sport național, cum era lăudat, trăiește prin străini. Handbalul nostru, cel de băieți și cel de fete, există grație locurilor unde se mai construiesc jucători și jucătoare pentru marea performanță – nu la noi.

Noi contribuim doar cu banii. Dacă e bine să bagi bani publici cu nemiluita în salariile enorme ale unor străini e o dezbatere cât Casa Poporului. Deși, de bun simț, răspunsul ar fi simplu.

36 de straniere din 48 de handbaliste

În meciul de la Plock, campioana României a marcat numai prin cei veniți din alte zări. Un singur român s-a remarcat în statistică. Militaru, eliminare de două minute. În rest, în dreptul celor trei compatrioți la statistică e o suită de zerouri.

M-am uitat și pe la alții. La Kielce, din 8 marcatori în meciul cu Nantes, 6 sunt polonezi. La Pelister, în meci cu Fuchse, 5 din 8 care au înscris sunt macedoneni. La Zagreb, 5 din 9 sunt croați. La Wisla, victima lui Dinamo, 3 din 9 care au băgat-o-n poartă sunt de-ai locului. Mai e ceva de zis?

Să trecem la fete, unde avem, în premieră, trei echipe în Champions. Minunat! A, pardon! Vidunderlig! Fantastisk! Wunderbar! Prachtig! Merveilleux! Maravilloso! Csodálatos! Замечательный! Mai vreți? Mai am. În portugheză, polonă, sârbă, japoneză (da, da!), e la alegere.

Din cele 48 de handbaliste înscrise pe foile oficiale ale Bistriței, Rapidului și CSM nu mai puțin de 36 sunt straniere.

De fapt, România susține handbalul internațional. Pe tricourile multor țări ar trebui să scrie România, la sponsor. Suntem donatori universali de fonduri publice. Naționala noastră? Cui îi pasă? Important e ca anumite comunități și cluburi să arate că „…dar au și făcut”. Știți poezia.

Mai multe, pe Golazo.ro.

INTERVIURILE HotNews.ro