Oamenii de afaceri i-au intrebat pe Hrebenciuc, Stolojan si Vosganian ce ii asteapta in urmatorii 4 ani

Oamenii de afaceri prezenti la o masa rotunda legata de „Agenda de business a Romaniei” in urmatorii 4 ani au gasit putine raspunsuri concrete, legate de contextul financiar actual, la reprezentantii partidelor politice. Dialogul pe teme de business care urma sa aiba loc in urma unor scurte prezentari ale programelor economice de guvernare a fost inghitit, in mare masura, de „intepaturi” electorale intre politicienii prezenti. Un efect concret al crizei financiare se resimte deja, in octombrie, la bugetul de stat: ministrul de finante Vosganian, prezent la dezbatere, a mentionat ca firmele nu si-au mai platit, constiincios, taxele. Efectul: 1,5 miliarde lei care erau in plan nu au mai fost incasate.

„Cel mai bun sfat pentru orice partid aflat la Guvernare: trebuie sa fiti pregatiti. Aceasta pentru ca, stim, cresterea economica va incetini semnificativ, probabil la 4-5%, stim ca saracia este de asteptat sa se accentueze, din cauza preturilor care vor creste si trebuie puse in parctica o serie de programe in acest sens, stim ca modelul financiar de crestere trebuie ajustat.”, a spus Benoit Blarel, manager al biroului Bancii Mondiale in Romania, la finalul dezbaterii organizata de Ziarul Financiar.

Politicienii prezenti la dezbatere au incercat sa prezinte un viitor cat mai luminos, bazat pe propriul program economic de guvernare. Desigur, vor exista solutii chiar daca se vor accentua efectele crizei, au tinut sa dea asigurari toti cei prezenti.

„Ceea ce am auzit aici astazi reprezinta o asumare a acestor probleme (mentionate mai sus, n.r.) si s-au punctat o serie de solutii: in primul rand, cele legate de managementul politicilor fiscale si prudenta fiscala, nevoia de investitii mai bune in infrastructura si servicii publice si asa mai departe.

In mod cert, deficitul bugetar trebuie redus in acest context, dar in acelasi timp Guvernul trebuie sa sprijine cresterea economica”, a mai spus managerul Bancii Mondiale la Bucuresti.

La finalul dezbaterii, Ioan Nestor, partener coordonator la casa de avocatura NNDKP a declarat pentru HotNews.ro „Criza financiara nu a fost in suficienta masura luata in discutie astazi. Aici a predominat un spirit conservator-optimist, bazate pe scenarii facute cu ceva timp in urma si pe perceptiile zilei de astazi. Daca nu am fi intr-o campanie electorala in momentul de fata discutia de astazi ar fi avut niste conotatii mai pragmatice si mai sobre”, a spus Nestor.

Cel mai concret efect al crizei, resimtit pana acum in finantele publice, a fost mentionat de ministrul de finante Varujan Vosganian, prezent la dezbatere ca reprezentant PNL: „Exista o problema de colectare a veniturilor. In luna octombrie exista o pierdere in incasarile

la bugetul de stat de 1,5 miliarde de lei deoarece companiile au probleme de lichiditate si isi reduc conformarea voluntara”, a spus Vosganian.

In prezentarile sustinute la dezbatere, partidele politice au demonstrat ca isi adapteaza in ritm lent programele de guvernare la situatia economica actuala.

Principalele puncte ale programului PSD, prezentate de Constantin Nita:

• Statul nu se poate retrage complet din economie – trebuie sa fie un actor mai ales in anumite domenii strategice precum educatia, cercetarea etc.
• Avem in vedere un ritm mediu de crestere economica 5-6% de cr.economica. In contextul actual, daca ajungem anul viitor la o crestere de 5,5% ar fi foarte bine.
• Motoarele de crestere economica: investitia guvernamentala in infrastructura, sanatate, educatie, agricultura; stimularea exporturilor, stimularea investitiilot in sectoare cu potential de export.
• Ca masuri in domeniul IMM, se intentioneaza: infiintarea unei firme intr-o ora, infiintarea unui fond de risc pentru iMM-uri.
• Cota diferentiata de impozit: 16% pentru profit si pentru salariile care depasesc media pe economie, 10% pentru salariile sub acest prag.
• Cresterea pragului de sponzorizare.
• Taxe si venituri indirecte: TVA redus pentru alimente de baza si cresterea TVA la produsele de lux, TVA 19% pe tranzactiile imobiliare la persoane fizice.

Intrebare de la Sorin Pislaru (Ziarul Financiar): Impozitarea „in jos” ar insemna un minus important la bugetul de stat. Cum il veti compensa?

Raspuns din partea PSD: „Vom obtine acesti bani din reducerea agentiilor guvernamentale si reducerea personalului din administratia locala.

Doru Lionachescu (CEO Capital Partners): Am ascultat prezentarea si parca suntem decuplati de ce se intampla in lumea inconjuratoare. Ati luat in calcul si situatia actuala?

Victor Hrebenciuc (PSD): Scenariile noastre nu sunt de aseara, au o anumita vechime. Criza financiara este clar ca e-n preocuparea noastra. Este clar ca paradigma economica pe 2009 se schimba. Am facut o celula de criza si urmarim foarte atent aceasta chestiune. Trebuie sa ne uitam mai atent la ce inseamna rolul statului in economie.

Intrebare de la oamenii de afaceri: Nu am auzit nimic despre turism in programul PSD!

Raspuns din partea PSD: Nu putem vorbi de turism atata timp cat probleme serioase, apa, canal, gaze, utilitati – nu sunt rezolvate. Sunt sute de pensiuni vai de mama lor. Asta e realitatea.

Intrebare de la Florin Pogonaru (presedinte Asociatia Oamenilor de Afaceri): Fata de scenariul de baza, care este riscul care l-ar putea alterna, care e scenariul de rezerva <> ?

Raspuns de la Constantin Nita (PSD): Anul 2009 va fi extrem de complicat, tarile UE isi propun o crestere economica de 0,5%, noi nu putem propune 7-8%. Cel mai pesimist scenariu: crestere economica zero. In acest caz, vom merge cu o economie la relati, o sa mergem pe venituri egale cu cheltuielile.

Adriean Videanu (PD-L): Ar trebui sa existe scenarii. Cresterea economica zero nu are nimic comun cu cheltuielile si veniturile.

George Butunoiu (manager – firma de consultanta): Care e scenariul cel mai defavorabil?

Raspuns din partea PSD: Crestere economica zero, desi e aproape imposibil sa se ajunga acolo.

Steven Van Groningen (presedinte Raiffeisen Bank): Ce punct de vedere aveti pentru impozitarea veniturilor din dobanzi?

Constantin Nita (PSD): Dobanzile pentru persoane fizice nu le impozitam.

Alexandra Gatej (UNILEVER): Nota de plata pentru programele dumneavoastra este destul de scumpa. Ati mentionat exportul – dar in recesiune, exporturile vor contribui intr-o mica masura. Alte surse?

Constantin Nita (PSD): Principalul motor este reprezentat de investitiile in infrastructura. Banii ii luam din fonduri europene, investitii private.

Mihai Tudor (IBM): Sectorul IT este unul din motoarele cresterii economice. La ce proiecte va ganditi pentru acest sector?

C.Nita (PSD): Vrem sa facem in cele 8 regiuni de dezvoltare parcuri de software.

Principalele puncte ale programului PD-L, prezentate de Theodor Stolojan:

• Avem 3 scenarii: cu 7% crestere econ, cu 5% si cu 4% – cel mai pesimist.
• Politicile guvernamentale se concentreaza pe aplicarea unor reforme care au fost blocate.
• Propunem ca numirea directorilor de scoli sa se faca de comunitatile locale.
• Cat mai mare descentralizare: taxele si impozitele locale sa fie stabilite la nivel local, fara limita.
• Dorim sa introducem bunul simt in sistemul de salarizare in tot ce inseamna bani publici. Doamna Lulache de la Fondul Proprietatea nu va mai avea 27.000 de euro salariu.
• Sustinem ideea de parlament unicameral.
• In politica fiscala: scutirea profitului reinvestit, dar din surse foarte clare . Ne propunem sa reducem 100 de taxe in Romania. Le anulam sau reducem. Este campion mondial la taxe. Fiecare agentie a cautat sa creeze propriul sistem de venituri.
• Prioritate, la investitii, o va avea infrastructura de transport. Ne sufocam fara autostrazi.
• Ne putem sustine, la Bruxelles, punctul de vedere in ce priveste subventionarea culturilor energetice. Noi nu suntem in situatia altor tari unde trebuie sa renunti la grau si porumb pentru culturi energetice.
• Este o rusine pentru Romania faptul ca balanta, in domeniul turismului, nu este pe plus.
• Ne luam angajamentul ca in 2 ani sa rezolvam dosarele tinute pe la primarii, in probleme de proprietate

Florin Pogonaru (AOAR): Salut descentralizarea administrativa, dar experienta Romaniei arata ca avem mici probleme „culturale”… Aveti in vedere un sistem mai eficient, precum cel din Franta? In ce priveste cresterea salariilor in sistemul bugetar, am vrea sa auzim ceva si despre performanta… Acum salariile au crescut dar performanta lipseste. Si pentru dv. intrebarea de mai devreme: Care este scenariul alternativ?

Stolojan: Romania a trecut prin multe, prin mai multe decat colegii nostri din UE. Avem un risc major, in afara acestuia orice alt risc mai poate fi dapasit: sa avem o cadere in fluxurile de capital. Asta ar insemna o reajustare brutala in contul curent; BNR nu o poate compensa cu rezervele internationale. Daca in SUA, Germania Anglia, Franta masurile de interventie s-au facut cuprinzator si simultan, pe Romania, Bulgaria si alte asemnea tari metoda aplicata va fi celebra „case by case”. Masurile care trebuie luate, in contextul crizei, tin de schimbarea sistemului de business. Sa nu ne mai imprumutam in afara.

Adrian Videanu (PD-L): Referitor la riscurile descentralizarii, solutiile ar fi introducerea standardelor de cost si legea raspunderii fiscale. Trebuie sa tinem cont de faptul ca liderii politici cei mai credibili sunt liderii locali.

Mariana Gheorghe (director PETROM): Ce ne puteti spune despre parteneriatul cu mediul de afaceri?

Videanu: Va consideram deja parteneri nostri. Investitiile sectorului privat sunt principalul pilon de crestere economica.

Ministrul de Finante Varujan Vosganian a prezentat principalele puncte ale strategiei economice PNL:

• In contextul politic al Romaniei de exista un context strategic la care toate partidele au convenit. Primul este acquis-ul comunitar. Fie energie, fie suparvecgherea financiara – exista anumita restrangere de grade de libertate pe care noi toti o asumam.
• Al doilea punct comun: niciunul din partide nu a dat semnale ca vrea sa modifice impozitarea mediului de afaceri. Unii vad modificarea cotei unice sau a TVA-ului „in jos”. Este un semn de stabilitate legislativa. Calitatea mediului investitional.
• Asadar, avem strategiile europene, stabolitatea fiscala si acuratetea mediului economic. Cu exceptia unor dezbateri care tin de febra electorala care nu vor avea conitnuitate si dupa alegeri, cred ca putem vorbi de stabilitatea mediului de afaceri.
• am mers pe ideea de a stimula investitiile – o forma sustenabila.
• Situatia actuala se datoreaza in cea mai mare parte pietei internationle. Romania nu a creat socuri interne ci le-a atenuat pe cele externe.
• Romania a avut pe cresterea economica un impact mai redus. Romania in 2008 a fost pe primul loc la componente impoprtante in mediul economic. A existat o imbunatatire la nivelul structurii cresterii economice.
• Ideea continuitatii pare valabila. Trebuie sa creeze conditii favorabile mediului institutional. Sa nu neglijam rolul investitiilot autohtone. Nu exista niciun semn ca acest volum ar urma sa scada.

Sorin Pislaru (Ziarul Financiar): Ma uit la oamenii din mediul de afaceri si citesc pe fetele lor ca nu va cred ! Intrebare: putem creste oin continuare in conditiile in care nu ne mai putem imprumuta? Avem planul acesta de rezerva?

Vosganian: PIB a crescut la 150 miliarde euro. Inca avem rezerve de crestere a datoriei fara a ameninta alimentarea cu capital. In legatura cu finantarea deficitelor de baza – in clipa de fata avem destule resurse pe piata interna de imprumut. Este o conjunctura care va trece. Acum cateva luni am avut o conjunctura foarte buna. Ar fi culmea sa judecam ca in 4 luni situatia Romaniei s-a deteriorat. Nu, situatia pe piata externa s-a deteriorat.

Intrebare de la oamenii de afaceri: In ce priveste investitia in factorul uman, ce planuri aveti?

Vosganian: Investitiile trebuie sa aiba o componenta, umana, stitintifica, de cercetare si asa mai departe.

Intrebare: La ce exact o sa renuntati?

Vosganian: Eu cred ca politica fiscala trebuie sa fie prudenta in urmatorii 4 ani. Am redus ponderea cheltuielilor cu salariile, ponderea subventilor, toate cresterile se duc la investitii.

Intrebare: De ce Comisia Europeana nu va crede in privinta estimarii deficitului bugetar?

Vosganian: Am prezentat Comisiei Europene o proiectie usor pesimista, bazata pe calcule facute in urma cresterilor salariale. Am prezentat un deficit de 3,5%. Dar eu spun ca deficitul pe 2009 va fi 2,4%. Acum, avem anumite dificultati in colectarea veniturilor. In octombrie, nu s-au mai incasat 1,5 miliarde lei la bugetul de stat fiindca firmele duc lipsa de lichiditati si nu si-au platit cotele voluntar,

Steven van Groningen (Raiffeisen Bank), a comentat in legatura cu problema lichiditatii companiilor: Este clar ca nu va mai fi crediterea mai mare decat depozitele, nu mai putem sa continuam astfel.

Ioan Nestor, partener coordonator la casa de avocatura NNDKP : „Daca nu am fi intr-o campanie electorala in momentul de fata discutia de astazi ar fi avut niste conotatii mai pragmatice si mai sobre.”

Nestor a declarat pentru HotNews.ro ca problema crizei financiare nu a fost in suficienta masura luata in discutie astazi. „Aici a predominat un spirit conservator-optimist, bazate pe scenarii facute cu ceva timp in urma si pe perceptiile zilei de astazi. Pe mine ma ingrijoreaza mai mult cum vor arata lucrurile in lunile februarie-martie”, a spus acesta.

Perceptia noastra de astazi, a explicat avocatul, este in contextul in care sunt multe proiecte care merg in continuare, care au avut niste finantari, sunt foarte multe companii care continua sa isi deruleze bugetele deja aprobate, chiar daca au intervenit niste restrictii. Eu vreau sa vad cum se vor prezenta lucrurile cand se va intra pe executia bugetara a anului viitor.

„Cu cat se avanseaza intr-o falsa perceptie, exista riscul ca la un moment dat trezirea sa fie mai brusca decat ne asteptam. Daca nu am fi intr-o campanie electorala in momentul de fata discutia de astazi ar fi avut niste conotatii mai pragmatice si mai sobre”, a mai spus Nestor.

El a adaugat: „Nu acuz in niciun fel pe politicieni fiindca ei isi fac datoria: nu poti sa vii in campanie si sa spui „va ofer o catastrofa”. Nici nu ma gadesc ca poate fi o catastrofa, dar mi-e teama sa nu ne inrautatim singuri situatia …lucru pentru care suntem, din pacate, celebri in istorie”.