Planul de administrare a Transelectrica: Trebuie realizat un inel de inalta tensiune pentru alimentarea sigura cu energie electrica a Bucurestiului

Planul de administrare a Transelectrica arata ca exista o situatie speciala în ceea ce priveste reteaua de alimentare cu energie a municipiului Bucuresti. „Evolutia prognozata a consumului conduce la necesitatea realizarii unui inel de înalta tensiune din care sa se asigure alimentarea sigura a orasului, prin mai multe injectii spre reteaua de distributie. Derularea proiectului va trebui coordonata cu Operatorul de distributie din zona, respectiv ENEL”, se arata in document. Faptul ca „Bucureștiul nu mai este un „exportator” de energie către restul țării, devenind un „importator”, necesitând reconfigurarea rețelei de distribuție de inalta tensiune”, este trecut la capitolul amenintari din analiza SWOT a companiei. Vezi in text care sunt oportunităţile, ameninţările, punctele tari si punctele slabe ale companiei.

A fost identificata necesitatea de întarire a capacitatii de transport si a capacitatii de injectie spre reteaua de distributie în anumite zone în care acestea au ajuns, sau vor ajunge la limita, în urmatorii 10 ani, se mai arata in document. Potrivit acestuia, zonele vizate sunt Bucuresti, Tulcea, Constanta si litoral, si zona Sibiu.

Amenintari:

• In cadrul analizei SWOT (oportunităţi, ameninţări, puncte tari şi puncte slabe ale unei companii) o amenintare este si tendinta descrescatoare a consumului intern de energie, pe fondul prelungirii crizei economice, cu impact negativ asupra veniturilor si tarifelor pentru serviciile de transport si sistem.
• O alta amenintare este intarzierea actualizarii strategiei energetice nationale. Ministrul delegat pentru Energie a dat asigurari inca de la inceputul mandatului sau ca in acest an va fi elaborata o noua strategie energetica. Recent, Constantin Nita a admis ca amana realizarea strategiei din motive financiare.
• Tot o amenintare este aplicarea cu intarziere a legislatiei europene, atat ca transpunere in legislatia nationala, cat si ca implementare. Reamintim ca Legea trebuie modificata in conditiile in care Comisia Europeana a actionat in judecata Romania pentru transpunerea incompleta a normelor UE privind piata interna a energiei  electrice si a gazelor naturale, iar dosarele au ajuns deja pe rolul Curtii Europene de Justitie.
• Vulnerabilitatile din sectorul de productie a energiei electrice (zona carbune, cresterea productiei intermitente, intarzierea marilor proiecte de investitii ale companiilor de stat). O amenintare este ca in București,  CET-urile învechite nu mai produc precum înainte și Capitala nu mai este un „exportator” de energie către restul țării, devenind un „importator”, necesitând reconfigurarea rețelei de distribuție de inalta tensiune, dar și închiderea unui „inel al rețelei de transport” în condițiile dezvoltării consumului în jurul Bucureștiului
• Aparitia producatorilor de electricitate din surse regenerabile de energie in sud-estul Romaniei, cu productie necontrolabila, conduce la reducerea productiei din sud-vest si la schimbarea circulatiilor de puteri in reteaua electrica de transport, cu modificarea consumului propriu tehnologic si amenintari de congestii la traversarea Dunarii dinspre Dobrogea-sunt necesare intariri semnificative ale retelei; Viteze investitionale diferite intre noile surse de generare a electricitatii folosind regenerabilele (care s-au extins rapid folosind o schema generoasa de sprijin) si dezvoltarea retelei care ar trebui sa preia si sa transporte aceasta productie necontrolabila.
• Important de mentionat este ca la capitolul amenintari este trecut si „efectul de contagiune al insolventei Hidroelectrica”. De altfel, anul trecut, reprezentantii Transelectrica aratau ca declararea starii de insolventa a Hidroelectrica afecteaza indirect relatiile bancare ale transportatorului de energie. Aceasta a determinat reducerea Ratingului Transelectrica in 2012. De asemenea, o amenintare este si reducerea atractivitatii Romaniei pentru mediul investitional. La fel sunt trecute si disciplina comerciala si financiara insuficienta in pitele de electricitate, neplata facturilor emise si recuperarea unor creante comerciale in justitie.  
• La amenintari sunt trecute si dificultati ale cadrului de reglementare: echilibrului financiar insuficient al administrarii schemei de sprijin pentru cogenerarea de inalta eficienta si intarzieri in recunoasterea costurilor serviciilor de sistem tehnologic in tarif.  De asemenea, este vazuta ca o amenintare metodologia tarifului de transport care nu a rezolvat suficient problema consumului propriu tehnologic. In plus, deteriorarea sistemului de invatamant profesional energetic reprezinta o alta amenintare.

Oportunitati:

• Strategia si legislatia europeana (trebuie privite ca oportunitati, in principiu); Apartenenta la ENTSO-E, formarea si integrarea pietelor de electricitate regionale si formarea pietei unice de energie electrica; Posibile noi proiecte de infrastructura de interconexiune in parteneriat public privat; Posibilitatea definirii unor programe sectoriale prin care sa se aloce fonduri structurale; Dezvoltare de noi afaceri in regim nereglementat; adoptarea sistemului de conducere dualist cu Consiliu de Supraveghere si Directorat la Transelectrica; prezenta companiei pe piata de capital.

Puncte tari:

• Caracterul de monopol natural al activitatilor de transport si sistem; Nivelul ridicat de expertiza tehnica al personalului; progrese importante in procesul de modernizare a infrastructurii retelei electrice de transport, grad moderat de indatorare pentru finantarea investitilor si mostenirea deceniilor anterioare (o retea de inalta tensiune care a transportat peste 90 TWh pe an)

Puncte slabe

• Spre deosebire de lista cu punctele tari, cea cu puncte slabe este mult mai mare. In primul rand, sunt elemente de retea invechita sau cu durata de viata la limita care nu au intrat inca in programe de reabilitare. De asemnenea, se constata tendinta descrescatoare a bazei de active reglementate (BAR) care va continua pe durata primilor doi ani (2014-2015) din cauza volumului insuficient de investitii din ultimii ani. Tendinta descrescatoare a BAR nu va putea fi redresata mai repede, in ciuda unui efort investitional sporit, din cauza duratei lungi de executie a proiectelor de investitii.
• Un punct slab mai este valoarea ridicata a consumului propriu tehnologic cu tendinta de crestere din cauza locatiei de amplasare a regenerabilelor. Ca procent fizic, consumul propriu tehnologic este sensibil mai mare decat cel reglementat.  
• Alt punct slab este eficienta redusa a cheltuielilor controlabile in special in zona mentenantei si reparatiilor capitale, pe fondul diminuarii efortului investitional din ultimii ani. Tot pe lista cu puncte slabe este trecuta performanta financiara insuficienta. Randamentul realizat al capitalului este inca sensibil mai mic comparativ cu costul capitalului.  
• La puncte slabe sunt trecute si perfomante mai slabe decat ale companiilor similare listate pe bursa.
• Un punct slab mai este instabilitatea cadrelor de conducere si a formulelor de organizare cu impact asupra elaborarii unor strategii coerente pentru dezvoltarea Transelectrica si adaptarea la noile conditii ale mediului economic. Strategiile anterior asumate privind evolutia in scadere a numarului mediu de personal nu s-au realizat. La puncte slabe mai sunt trecute efectele negative ale constrangerilor bugetare, generate in parte de criza economica, asupra capacitatii de finantare, accentuate si de faptul ca Transelectrica gestioneaza, nu detine, activele retelei. Proprietarul retelei este Departamentul pentru Energie, in timp ce actionarul majoritar al Transelectrica este Ministerul Finantelor. Un punct slab mai este nivelul insuficient de expertiza financiara a personalului si introducerea partiala a unui sistem informatizat de management. Pe lista a mai fost adaugat si eficienta redusa a relatiei cu filialele SMART si Teletrans din cauza schimbarilor frecvente din managementul grupului.

Reamintim ca acţionarii Transelectrica au aprobat in sedinta AGA de pe 30 septembrie planul de administrare pentru următorii patru ani în forma propusă de Consiliul de Supraveghere.