Sari direct la conținut

Pornografia infantilă – o cifră neagră a infracționalității. „Internetul nu uită! Odată ce un material pornografic a plecat din telefonul tău, nu mai ai control asupra lui” / Cum sunt racolați copiii prin jocuri online

HotNews.ro
Bullying la scoala, Foto: Aleksandr Koltyrin / Dreamstime.com
Bullying la scoala, Foto: Aleksandr Koltyrin / Dreamstime.com

„Internetul nu uită!” – acesta este avertismentul DIICOT pentru adolescenții tentați să trimită materiale pornografice proprii către prieteni sau colegi. „Să nu cădem în capcane de genul „am trimis un material pornografic cu vizualizare unică”. Și acela poate fi stocat. Odată ce un material pornografic a plecat din telefonul tău, nu mai ai controlul asupra lui”, avertizează specialiștii.

Cazurile de pornografie infantilă sunt în creștere și tot mai mulți copii și tineri își fac fotografii sau filmulețe în ipostaze cu caracter sexual explicit pe care le trimit prietenilor sau colegilor fără să ia în calcul riscurile la care se expun în mediul online, au avertizat reprezentanții Poliției și ai DIICOT într-o conferință organizată de Salvați Copiii.

Copilul se filmează și trimite mai departe către un coleg sau prieten, dar ajunge la toată școala ori pe internet

Oficialii Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) spun că în pademie și post-pandemie fenomenul de auto-producere de materiale pornografice a luat amploare.

  • „Își fac singuri fotografii și filmulețe în ipostaze cu caracter sexual explicit. De la an la an numărul cazurilor crește. Copilul se filmează și trimite mai departe către nu se știe cine – poate către un coleg sau un prieten și ajunge la toată școala ori către cineva pe internet pe care nu-l cunoaște”, a declarat Teodora Balcanu, subcomisar de poliție în Direcția de combatere a criminalității organizate din Inspectoratul General al Poliției României (IGPR).

Fenomenul apare în special când copiii încep să se ducă la școală și au acces la internet.

  • „Toată lumea are telefoane, vorbesc între ei, încep prin a-și trimite poze si filmulețe între ei și ulterior trimit mai departe către alte persoane necunoscute”, a spus aceasta.

Oficialul IGPR spune că cea mai bună cale de a preveni astfel de cazuri este comunicarea părinte-copil:

  • „Recomandăm tuturor părinților și profesorilor să aibă o comunicare foarte bună cu copiii, iar când ne aflăm într-o astfel de situație dificlă în care copilul devine victimă trebuie să venim la Poliție, la o structură de Parchet, la Salvati Copiii, la un ONG si la orice autoritate sau instituție care ne poate ajuta.
  • Ideea este că părinții pot depune această plângere prealabilă fără prezența copilului. Plângerea se înregistrează, se dă spre competentă soluționare. Ulterior, se stabilește o audiere, în cadru special amenajat, conform unui protocol, în care ne dorim o declarație luată cu acuratețe și eliminarea posibilității reaudierii”, a declarat Teodora Balcanu.

Către Salvați Copiii au crescut sesizările legate de materialele cu conținut sexual explicit cu copii de vârste foarte mici, chiar și cu bebeluși și copii de 5-7 ani, conform Gabrielei Alexandrescu, președinte executiv al organizației.

DIICOT vorbește despre o cifră neagră a infracționalității: Îngrijorător este că cele mai multe din aceste sesizări nu vin din partea părinților

Cifre legate de numărul în creștere a infracțiunilor de pornografie infantilă au fost prezentate de reprezentanții Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT):

  • „Cazurile înregistrate cu infracțiuni de pornografie infantilă nu sunt în așa mare creștere, dar aici vorbim despre o cifră neagră a infracționalității pentru că ele nu sunt sesizate.
  • Ceea ce este îngrijorător este că cele mai multe din aceste sesizări nu vin din partea părinților sau a persoanelor care ar avea obligația de a face aceste sesizări. Cele mai multe sesizări vin din partea platformelor online printr-un mecanism dezvoltat în SUA”, a declarat Ana Liliana Cristea, procuror DIICOT specializat în combaterea infracțiunilor de pornografie infantilă.

Situația cazurilor înregistrate la DIICOT în ultimii 3 ani:

  • În anul 2021 au fost înregistrate 103 sesizări, din care 13 cazuri au fost soluționate prin rechizitoriu și trei cazuri cu acord de recunoaștere a vinovăției.
  • În anul 2022 au fost 121 sesizări, din care au fost soluționate prin rechizitoriu 29 de cauze și 5 prin acord de recunoaștere a vinovăției.
  • În 2023 au fost 132 de sesizări, din care au fost soluționate 22, din care 3 prin recunoaștere a vinovăției și 19 prin rechizitoriu.

Nu orice copil dezbrăcat pe internet înseamnă pornografie infantilă / Cum se filtrează datele din SUA până în România

Mecanismul prin care platformele online transmit date care ajung din SUA în fiecare țară din Europa la autoritățile abilitate, conform procurorului DIICOT:

  • „Aceste sesizări ori sunt raportate ori platforma online are filtre care atunci când sesizează un material pornografic cu un minor blochează conținutul și adună toate probele necesare identificării autorului, cum ar fi adresa IP de la care a fost purtată discuția sau a fost distribuit materialul.
  • Din SUA aceste date sunt împărțite în Europa, unde sunt filtrate și trimise în fiecare țară. La noi ajung la IGPR unde se filtrează din nou.
  • Pornografia infantilă, incriminată ca infracțiune, de care se ocupă DIICOT, tratează doar materiale pornografice cu minori care au caracter sexual explicit, nu și de nuditate.
  • Nu tot ceea ce înseamnă un copil dezbrăcat pe internet intră sub sfera acestei infracțiuni. Sunt zeci de mii de materiale care trebuie vizualizate pentru a se decide care se încadrează ca pornografie infantilă și apoi se distribuie către unitățile DIICOT din țară”, a explicat procuroarea.

Cazul unei fete de 13 ani, victimă repetată a pornografiei infantile, anchetat de FBI

Ea a prezentat marți cazul unei fete de 13 ani care a fost victimă repetată a pornografiei infantile pe internet.

  • „Fata fusese inițial pe la vârsta de 7-8 ani victimă de bullying la școală și a dezvoltat o anxietate socială extremă. Nu mai voia sa iasă din casă, așa că a trecut în mediul online.
  • Până să sesizeze la noi fapta, ea a fost victimă a cinci abuzatori, toți cetățeni străini. Ultimul cu care ne-a sesizat era un cetățean american pe care ea l-a cunoscut în urma unui story publicat pe Instagram în care își exprima starea psihică – era tristă și își dorește să moară.
  • În acea perioadă, când avea 13 ani, ea încheiase o relație la distanță cu un baiat de 19 ani din Franța și simțea că nu poate depăși acest moment.
  • La postare a răspuns un utilizator care i-a spus că o înțelege și că și el a trecut prin aceeași situație.”, a spus procuroarea Ana Liliana Cristea.

Dialogul cu necunoscutul a durat timp de o lună, fata a simțit că are un prieten care o ascultă și, fără ca toate discuțiile să aibă tentă sexuală, a ajuns să-i trimită și materiale pornografice.

Procuroarea a spus că atunci când mama fetei a aflat că aceasta distribuie materiale sexuale nu a fost de acord să vină la DIICOT, pe motiv că „la DIICOT vin numai mafioții și târfele și că e o mare rușine pentru ea să fie într-o astfel de instituție”.

Drept urmare, fata a completat un formular pe site-ul FBI cu privire la ce s-a întâmplat și a fost contactată de agentul federal, dar nu era sigură că acesta este într-adevăr cine pretinde, așa că în final a sesizat tot DIICOT și s-a constatat că agentul federal chiar exista și dosarul a fost preluat de FBI.

Cum sunt racolați copiii prin jocuri online precum Roblox sau Avakin Life

Procurorul DIICOT a avertizat și asupra modului în care prădătorii sexuali racolează copiii prin intermediul jocurilor online:

  • „Din ce am observat, copiii cu vârste mici sunt în general racolați din jocurile online. Am avut Roblox, de exemplu, care este un joc foarte accesat de copii și mai este un joc – Avakin Life, cu peste 3,3 milioane de recenzii și peste 100 milioane de descărcări.
  • Aceste jocuri le permit copiilor să-și dezvolte o viață virtuală, prieteni virtuali, să călătorească în toată lumea, să-și cumpere haine scumpe și sunt preferate de copiii cu vârste mici.
  • Prădătorii sexuali își dau seama cât timp petrece un copil pe internet și, în funcție de modul în care își construiește casa, ce haine preferă etc…ei culeg aceste informații și își fac o idee despre ce copil are stimă de sine scăzută, anxietate socială sau faptul că nu are prieteni.
  • În plus, deși au filtre care nu permit să transmiți adrese de email sau numere de telefon, aceste jocuri oferă și platformă de chat și astfel prădătorii sexuali reușesc să mute discuția pe celelalte platforme unde sunt solicitate ulterior materiale pornografice, iar minorii cred că așa câștigă un prieten pe care nu vor să-l piardă”, a explicat procuroarea DIICOT.

„Odată ce un material pornografic a plecat din telefonul tău, nu mai ai control asupra lui”

Aceasta a făcut un apel și la adolescenții care cred că pot trimite materiale pornografice cu vizualizare unică:

  • „Pentru adolescenți, o regulă principală este: internetul nu uită! Să nu cădem în capcane de genul „am trimis un material pornografic cu vizualizare unică”. Și acela poate fi stocat. Odată ce un material pornografic a plecat din telefonul tău, nu mai ai controlul asupra lui”.

„E ciudat că părinții se tem ca un copil să nu fie abordat fizic pe stradă de un necunoscut, dar nu se tem de mediul online”

Procuroarea DIICOT este de părere că un copil până la 12-13 ani nu ar trebui să aibă cont pe rețele de socializare.

  • „Mi se pare ciudat că părinții se tem că un copil ar putea fi abordat fizic pe stradă de o persoană necunoscută, dar nu aceeași temere o regăsim în mediul online unde este mult mai periculos și o persoană poate să-și aroge o identitate falsă.
  • De cele mai multe ori, prădătorii sexuali se ascund în spatele unor avataruri pe care le fac să corespundă unui adolescent chipeș sau al unei fete până câștigă încrederea. Dupa ce se furnizează primul material pornografic, urmează și al doilea, si al treilea.”, a avertizat Ana Liliana Cristea.

Procuroarea, mamă a două fete adolescente, spune că nu le-a permis să-și deschidă conturi pe rețelele de socializare până la 15 ani.

  • „Nu știu dacă a fost bine sau rău, și eu mă întreb, dar nu le-am permis să aibă cont pe rețele de socializare, având temerile de la locul de muncă.
  • Culmea este că atunci când le-am dat voie să-și facă, nu și-au mai dorit ele în mod explicit, dar li s-a solicitat la școala să aiba cont de Instagram pentru a putea participa la diverse activități”, a spus aceasta.

O fetiță de 9 ani a urcat material pornografic pe YouTube, în ciuda măsurilor mamei sale, care era specialist IT / Importante sunt comunicarea și încrederea, nu spionatul

Cel mai important lucru pentru a preveni astfel de cazuri sau abuzuri este o cât mai bună comunicare între părinți și copii.

  • „Cheia este comunicarea. Nu trebuie să ne speriem. Am întâlnim părinți care și-au făcut conturi false pentru a-și spiona copiii, care au cumpărat aplicații de control parental, însă în momentul în care copilul pleacă de acasă poate folosi telefonul unui coleg sau alte surse de internet.
  • Până la urmă, la baza prevenirii este comunicarea și încrederea. Nu cred că putem să stăm să ne spionăm copiii tot timpul în privința a ce fac și la ce au acces.
  • Am avut o speță în care mama chiar era specialist IT și a pus fetiței de 9 ani niște aplicații de control parental, i-a luat telefon cu butoane, cum se zice, și cea mică tot a reușit să facă niște chestii de streaming pe internet pe care le-a încărcat pe YouTube, de te șochezi”, a mai declarat procuroarea DIICOT.

Copiii români încep să folosească rețelele sociale de la vârsta de 5-10 ani. Copiii sub 5 ani vizionează conținut video și jocuri pe internet

Intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă la copiii din România este de 5-10 ani, 32% dintre părinții cu copii de această vârstă afirmând ca fiul / fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat, arată un studiu realizat de organizația Salvați Copiii.

Vizionarea de conținut video are incidența maximă la copiii cu vârsta sub 5 ani, de aproximativ 80% și scade spre 50% în cazul adolescenților, mai arată studiul.

Sursa foto: Aleksandr Koltyrin / Dreamstime.com

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro