Press report: ​Cei mai fericiți dintre pensionari, care încasează până la 8.000 de euro pe lună. Vom rămâne fără pârtii până la finalul secolului. ​Artistii romani care au decedat in 2022. Cum funcționează toaletele din avioane

Cei mai fericiți dintre pensionari, care încasează până la 8.000 de euro pe lună ●Vom rămâne fără pârtii până la finalul secolului ● Dezertorii ruși din Germania ●Uzina Moskvich a început livrarea primelor mașini. Moskvich 3 costă minimum 26.500 de euro ●​Artistii romani care au decedat in 2022 ●De ce nu simțim creșterea economică? Milchev: Unii au puterea de cumpărare erodată. Pentru ei, economia nu creşte ●Cum funcționează toaletele din avioane. Unde se duc deșeurile în timpul zborului ●Testul „dosarului cu șină” sau cum sunt puși pe drumuri străinii care vor să muncească în Români ●CJ Iași dă banii pentru sport unui club necunoscut, la care e legitimat fiul vicepreședintelui

Cei mai fericiți dintre pensionari, care încasează până la 8.000 de euro pe lună

Cele mai mari pensii „speciale” din 2022 sunt cele ale unor magistrați care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a legii care stabilește că nicio indemnizație nu poate fi mai mare decât salariul în plată.

Unele dintre cele mai mari venituri de acest tip au fost obținute de către procurorii sau judecătorii care s-au pensionat în timp ce dețineau funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Cel mai recent caz este al procurorului militar Codruț Olaru. Acesta nu a mai așteptat o săptămână să-și finalizeze mandatul de șase ani în CSM, ci s-a pensionat începând cu data de 31 decembrie.

Olaru a declarat anul trecut un salariu de 27.500 de lei pe lună de la CSM. Deși avea un apartament în București, el și-a stabilit domiciliul în localitatea Săucești, județul Bacău.

Astfel, procurorul militar a încasat în fiecare an de mandat câte 157.000 de lei diurnă și detașare la CSM, chiar dacă are locuință în Capitală.

Pentru a încasa o pensie mai mare decât salariul, Olaru a plecat din sistem înainte de finalizarea mandatului în Consiliu. Având în vedere că are gradul de general, pensia lunară a acestuia se ridică la aproximativ 45.000 de lei/lună, scrie Europa Liberă.

Vom rămâne fără pârtii până la finalul secolului, avertizează climatologii

Numărul de zile cu temperaturi scăzute în România este deja în continuă scădere încă de la începutul anilor 2000, în timp ce numărul de zile cu temperaturi ridicate crește, notează Bogdan Antonescu, expert în fizica atmosferei și în climatologie, în articolul său publicat pe platforma Infoclima. Acesta a analizat datele furnizate de Copernicus, programul de observare a Pământului al Uniunii Europene.

IPCC estimează patru posibile scenarii în legătură cu evoluția concentrației emisiilor de carbon, de la cel mai optimist la cel mai pesimist: scenariul 1: emisiile de CO2 descresc și ajung la 0 în 2100; scenariul 2: emisiile ating cotele maxime în 2040, apoi descresc încet; scenariul 3: emisiile ajung la cote maxime în 2080 și încep apoi să scadă; scenariul 4, cel mai pesimist: emisiile continuă să crească pe tot parcursul secolului XXI, scrie Libertatea

Dezertorii ruși din Germania

De când s-a dat, în septembrie, ordinul de mobilizare parțială, sute de mii de ruși, bărbați dar și femei, și-au părăsit țara. O parte au căutat refugiu în Germania. DW a vorbit cu unii dintre ei.

Ilia a trăit în Ekaterinburg și se ocupa de comerțul cu mașini. Discursul lui Vladimir Putin l-a prins la muncă. „Mi-am strâns imediat lucrurile și mi-am dat demisia. Eram printre primii care urmau să fie mobilizați. Am pregătire militară de lunetist, comandant de vehicule de luptă și trăgător cu lansatoare de grenade. Din momentul primirii ordinului ar fi trebuit să mă prezint la unitatea militară în 38 de ore. Îmi era clar ce ar însemna să rămân în Rusia. Nu aveam de gând să mă joc cu soarta mea”.

După ce și-a luat diploma în fizică nucleară, Ilia a decis să se înroleze în armata rusă. „Îmi imaginasem armata ca fiind ceva grandios, puternic, chiar distractiv. Am descoperit în schimb un imens haos. Acolo m-am lămurit și în privința politicului din Rusia”. De fapt, toate calificările sale militare sunt doar pe hârtie. Nu a fost cu adevărat antrenat pentru nici una dintre arme. Pe front ar fi complet ineficient, spune Ilia, pentru DW

Uzina Moskvich a început livrarea primelor mașini. Moskvich 3 costă minimum 26.500 de euro

Primele mașini Moskvich, marcă sovietică apusă cu mai bine de zece ani în urmă, au ajuns la dealerii din Moscova, iar clienții ruși pot comanda două versiuni ale unui crossover având la bază tehnologia pusă la dispoziție de chinezii de la JAC.

Plecarea majorității producătorilor externi din Rusia și, mai ales, a grupului francez Renault care deținea în principalele uzine auto AvtoVAZ și Avtoframos, a pus autoritățile ruse în postura de a căuta soluții pentru a furniza clienților mașini noi. În acest context, după ce a redenumit în iunie 2022 uzina Avtoframos de lângă Moscova în JSC Moskvich, oficialii ruși au prezentat un plan prin care producția putea fi reluată grație implicării constructorului rus de camioane Kamaz și a chinezilor de la Anhui Jianghuai Automobile Co. (JAC), scrie Economica.net

​Artistii romani care au decedat in 2022

Anul 2022 a fost unul in care am pierdut multi dintre actorii faimosi ai anilor 70-80 cu care o generatie si-a format o parte importanta din cultura de film si teatru. Urban.ro face o trecere in revista a catora dintre acesti artisti, cu o plecaciune pentru munca domniilor lor si un gand de adanca pretuire.

In martie a incetat din viata baritonul Nicolae Constantinescu, la varsta de 84 de ani. Din 1990, Nicolae Constantinescu era profesor asociat la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti. A fost casatorit cu criticul muzical si realizatorul tv, Luminita Constantinescu care decedase cu un an inainte in ianuarie, scrie Urban.ro

De ce nu simțim creșterea economică? Milchev: Unii au puterea de cumpărare erodată. Pentru ei, economia nu creşte

Cu toate că trecem printr-o perioadă dificilă, economia României a crescut acest an peste așteptări. Chiar și în acest context, românii sunt tot mai împovărați de creșterea prețurilor. Alex Milcev, lider al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică în cadrul EY România a explicat, într-un interviu wall-street.ro, de ce nu simt românii creșterea economică dar și cât de posibil este să trecem prin recesiune în 2023.

„Realitatea imediată, ratele mai mari, şi mai ales percepţia că totul s-a scumpit a crescut. Toate la un loc îi împiedică pe români să vadă creşterea economică. Este adevărat, salariile au crescut cu 12%, inflaţia cu 15%, iar fenomenul de creştere a preţurilor arată mai puţin bine versus ştirile privind creşterea economiei. De menţionat că sunt fenomene diferite şi pentru unii puterea de cumpărare poate fi erodată, astfel că, pentru aceştia, economia nu creşte”, explică reprezentantul EY pentru Wall-Street.ro

Cum funcționează toaletele din avioane. Unde se duc, de fapt, deșeurile în timpul zborului

În timpul unui zbor de lungă durată, pasagerii din avion trag apa la toaletă de până la 1.000 de ori. Probabil că v-ați gândit ce se întâmplă cu deșeurile după ce se folosește toaleta, având în vedere că nu există instalații, scrie Reader’s Digest.

Primele toalete din avion erau primitive, fiind vorba de un fel de găleată mai sofisticată. Companiile aeriene foloseau un deodorant gel care elimina deșeurile și mirosul urât. Totuși, această metodă a creat probleme, deoarece avioanele trebuiau să stocheze acest produs și astfel se irosea combustibil și se limita spațiul pentru pasageri. În plus, rezervoarele de depozitare se aflau chiar sub toalete, astfel încât mirosul ajungea uneori în cabină, scrie Adevărul.

Testul „dosarului cu șină” sau cum sunt puși pe drumuri străinii care vor să muncească în România

Autorităţile statului spun că au simplificat gradual procedurile de angajare a personalului non-UE, dar trebuie avute în vedere şi aspectele ce ţin de combaterea imigraţiei ilegale.

„Fără a fi contestată nevoia de forță de muncă, în limita atribuțiilor ce revin MAE, sistemul de încadrare în muncă a străinilor în România trebuie eficientizat inclusiv în considerarea necesității de sporire a securității și a reducerii riscurilor asimetrice, în paralel cu facilitarea întregului proces”, menţionau reprezentanţii Guvernului, în prefaţa HG-ului cu privire la contingentul de străini, din ianuarie.

Eugen Saulea, managerul unui grup de firme specializat în marketing dar și leasing de personal din București, a povestit pentru Europa Liberă cum procesul de aducere a zeci de muncitori din Sri Lanka a durat chiar peste nouă luni. „Chiar râdeam și noi că în timpul acesta făceai un copil, îl și concepeai, îl și nășteai”.

Urma să aducă muncitori pentru un lanț de retail, care să lucreze pe timpul verii pe litoral. În cele din urmă oamenii au ajuns în țară abia la final de august și au fost buni de muncă din septembrie, când sezonul practic se încheia.

„Am bătut palma în noiembrie, până în decembrie am stat cu pregătirea comenzilor; partener extern, din Sri Lanka, pe zona de recrutare, am avut și un partener intern pe partea de legislație imigrare; am avut un calendar foarte strict din partea clientului și am încheiat procedura de recrutare și selecție până la finalul lui ianuarie”, scrie Europa Liberă

CJ Iași dă banii pentru sport unui club necunoscut, la care e legitimat fiul vicepreședintelui

Peste zece la sută din minusculul buget pus de oficialităţile judeţene pe masa sportului local în 2022 a fost alocat ACS Prosperitatea, un club local obscur de scrimă, care nu are nici măcar un site propriu. La clubul Prosperitatea este legitimat băiatul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Marius Dangă, un oficial foarte implicat în strategia judeţeană pentru sport. Grupările sportive cele mai cunoscute din Iaşi, precum CS Politehnica şi CSM, nu au primit niciun leu de la CJ! Ce acuzaţii au adus politicienii de opoziţie vizavi de împărţirea banilor pentru sport la CJ, scrie Ziarul de Iași