Principalele propuneri de modificare a Constitutiei cu impact economic major

Restrictii majore pe deficitul bugetar si pe datoria publica, obligativitatea de a trimite proiectele de buget si catre UE si, mai ales, exceptarea controlului judecatoresc asupra actelor administrative ale autoritatilor publice care privesc politicile fiscale si bugetare sint citeva dintre prevederile cu impact economic major propuse de presedintie pentru modificarea Constitutiei.

Principalele prevederi cu impact economic:

1. Eliminarea prevederii potrivit careia caracterul licit al unei averi se prezuma. La Articolul 44 din actuala constitutie, paragraful (8) stipuleaza ca „Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit se prezuma”. In forma propusa de presedintie, paragraful (8) spune ca „Averea dobandita licit nu poate fi confiscata”.

Aceasta eliminare lasa calea deschisa spre confiscarea mai usoara a unor averi nejustificate.

2. Eliminarea controlului judecatoresc pe deciziile care privesc politicile fiscale si bugetare. La Articolul 126, paragraful (6) se va modifica astfel: „Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor ce privesc raporturile cu Parlamentul, a actelor de comandament cu caracter militar, precum si a celor care privesc politicile fiscale si bugetare”.

Aceasta modificare ar insemna ca instantele nu s-ar mai putea pronunta pe legalitatea introducerii unor taxe si impozite ori pe reduceri sau majorari de salarii, pensii sau indemnizatii.

3. Restrictionarea limitelor de deficit bugetar (la 3% din PIB) si de datorie publica (60% din PIB). Articolul 138′ (propus de Presedintie) vorbeste despre „Politica financiara” si stipuleaza ca Statul trebuie sa evite deficitul public excesiv. Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din produsul intern brut, air datoria publica nu poate depasi 60% din PIB. Se mai precizeaza ca imprumuturile externe pot fi contractate numai in domeniul investitiilor. Valorile maxime prevazute pot fi depasite doar in cazul unor producerii unei catastrofe naturale sau ivirii unor situatii exceptionale cu impact negativ semnificativ al finantelor publice.

Aceasta restrictionare restringe, in mod evident, puseurile populiste ale guvernelor, si obliga la o disciplina fiscala mai dura. Prevederile ar atinge si autoritatile publice locale, ale caror fonduri din bugetul de stat vor fi mai atent dramuite.

4. Informarea permanenta a UE asupra proiectului de buget. Art. 138 va fi completata cu prevederea ca „Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le transmite institutiilor Uniunii Europene, dupa informarea prealabila a Parlamentului asupra continutului acestora”.

Intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona prevede mai multe metode de „disciplinare” a politicilor economice ale Statelor Membre, una dintre ele fiind consultarea Bruxelles-ului in ceea ce priveste proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat. Proiectul de modificare a Constitutiei adopta deci aceasta prevedere, si ea avind rolul de a disciplina Executivul de la Bucuresti.

5. Cresterea presiunii pe magistrati pentru deciziile gresite. La Articolul 52, in forma actuala, paragraful (3) spune ca „Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au executat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”. In forma propusa, Paragraful (3) se modifica si stipuleaza ca „Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor pentru erorile judiciare savarsite”.

Aceasta modificare ar putea duce la schimbarea comportamentului unor magistrati corupti, care in acest moment sint imposibil de tras la raspundere. Aceasta este una dintre cauzele majore de nemultumire in rindul investitorilor straini, care isi doresc insanatosirea actului de justitie si reducerea coruptiei in cadrul unui corp profesional aflat acum in afara oricarei posibilitati de sanctionare pentru erorile judiciare.