Raport privind discursul urii: Autorități care trebuie să combată intoleranța dovedesc lipsă de fermitate / CNCD a compromis progresele făcute în 2017

Intoleranța față de minorități și discursul urii s-au perpetuat în spațiul public românesc în 2017, în timp ce principalele autorități angajate în combaterea acestui fenomen fie au dovedit lipsă de fermitate, fie au compromis recent progresele făcute, cum este cazul CNCD, arată ultimul raport anual pe această temă publicat miercuri de organizația ActiveWatch.

„Raportul anual cu privire la discursul intolerant și instigator la ură din România în 2017” arată, pe de o parte, că intoleranța s-a manifestat public îndeosebi împotriva minorităților etnice și sexuale. Manifestări antisemite extreme au continuat să apară, în timp ce discursul islamofob, ce se intensificase în plină criză a refugiaților, s-a diminuat. Numărul participanților la manifestări instigatoare la ură a fost, însă, redus.

La nivelul structurilor implicate în combaterea discursului urii, ActiveWatch constată că cea mai activă instituție din acest punct de vedere, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a înregistrat progrese în 2017, dar le-a compromis anul acesta printr-o serie de derapaje „ce au evidențiat presiuni politice”. Între timp, Consiliul Național al Audiovizualului a aplicat puține sancțiuni pentru abateri de acest gen la radio-TV. Iar la nivelul parchetelor continuă să se facă simțită lipsa de fermitate în domeniu.

Principalele concluzii ale raportului:

Manifestări ale intoleranței în spațiul public

Maghiarii, romii și minoritățile sexuale au fost ținta predilectă a discursurilor intolerante și instigatoare la ură.
Discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu național.
De regulă, manifestările publice care au ca scop exprimarea unor mesaje intolerante sau de ură (adunări, proteste etc.) tind să atragă un număr mic de persoane.
Există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului.
Discursul islamofob și anti-refugiați s-a diminuat odată ce presa și-a pierdut interesul față de criza refugiaților, însă nu a dispărut cu totul.

Manifestări în spațiul public care încurajează diversitatea

Manifestațiile publice care încurajează diversitatea atrag în continuare un număr din ce în ce mai mare de persoane prin comparație cu evenimentele care promovează intoleranța.
În 2017 au fost organizate mai puține evenimente de promovare a diversității decât în anii precedenți. Explicația este dispariția totală, în 2017, a finanțărilor din Granturile Spațiului Economic European, principala sursă de finanțare pentru evenimente culturale care promovează diversitatea.

Activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării

Dintre toate instituțiile românești cu abilități în sancționarea discursului instigator la ură, CNCD a soluționat cele mai multe plângeri. În 2017, CNCD a avut o practică mai unitară în tratarea plângerilor și aplicarea sancțiunilor.
Îmbunătățirile înregistrate în activitatea instituției în 2017 au fost compromise de derapajele de la începutul anului 2018, care au evidențiat presiunile politice la care este supusă aceasta.
Durata medie de soluționare a petițiilor a fost de 200.5 zile.

Activitatea Consiliului Național al Audiovizualului

CNA a aplicat, în 2017, un număr mic de sancțiuni, însă cu o valoare totală mult mai mare decât a celor aplicate de CNCD.
Sancțiunile aplicate de CNA vizează, de multe ori, pachete de încălcări ale legislației audiovizuale, prin urmare nu este clar ce proporție din fiecare amendă poate fi direct atribuită discursurilor de ură.

Activitatea parchetelor și instanțelor

Datele oferite de Ministerul Public arată că, la nivelul parchetelor, lipsa de fermitate în ceea ce privește soluționarea cauzelor încadrate la articolul 369 Cod Penal și în prevederile OUG nr. 31/2002 se păstrează.
Evoluția numărului de cauze încadrate la articolul 369 Cod Penal trimise în judecată: 2014 – 0 cauze; 2015 – 0 cauze; 2016 – 1 cauză; 2017 – 1 cauză.
Evoluția numărului de cauze încadrate în prevederile OUG nr. 31/2002 trimise în judecată: 2014 – 0 cauze; 2015 – 5 cauze; 2016 – 0 cauze; 2017 – 0 cauze.

Raportul complet – in documentul atasat