Război în Ucraina, ziua 844: Summitul de pace din Elveția – Ce se spune în comunicatul final și cine nu l-a semnat / Elveţia deschide uşa participării lui Putin la negocieri fără a fi arestat

Marile puteri occidentale și țări din restul lumii au încercat să ajungă duminică, ziua a doua a importantului summit din Elveția pentru pace în Ucraina, la un consens privind condamnarea invaziei ruse și pentru a sublinia preocupările legate de costul uman al războiului.

Declarația finală a summitului se referă la invazia rusă ca fiind un „război” – o etichetă pe care Moscova o respinge – și cere ca Ucraina să recapete controlul asupra centralei nucleare Zaporojie și asupra porturilor sale de la Marea Azov.

Evenimentele din ziua 844 a războiului din Ucraina sunt LIVE aici pe HotNews.ro:

Elveţia deschide uşa participării lui Putin la negocieri pe teritoriul său fără a fi arestat

Preşedintele rus Vladimir Putin se va putea deplasa în Elveţia pentru a participa la ipotetice negocieri fără a fi arestat, în pofida mandatului emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), a asigurat duminică preşedinta elveţiană Viola Amherd, după summitul găzduit de ţara sa consacrat păcii în Ucraina.

Un lider al extremei drepte din Elveția califică drept „jenant” summitul găzduit de ţara sa pentru Ucraina

Partidul popular elveţian (SVP), de extremă dreapta, cel mai mare grup din camera inferioară a parlamentului elveţian, subliniază că neutralitatea este parte integrantă a prosperităţii Elveţiei şi a iniţiat un referendum pentru înscrierea acestui principiu în Constituţie. Lideri ai formaţiunii au argumentat că Elveţia nu ar fi trebuit să găzduiască summitul din acest weekend fără Rusia, iar Nils Fiechter, şeful aripii de tineret a SVP, a condamnat organizarea lui pe postul rus Russia Today.

Ce prevede declarația finală a summitului pentru pace în Ucraina

Declaraţia finală solicită restabilirea controlului ucrainean asupra centralei nucleare din Zaporojie, care este ocupată în prezent de Rusia.

De asemenea, documentul se referă la invazia Rusiei ca la un „război”, o etichetă pe care Moscova a respins-o.

În plus, solicită schimbul tuturor prizonierilor şi returnarea copiilor răpiţi de Rusia.

Subiectele cele mai controversate, cum ar fi statutul terenurilor aflate sub ocupaţie rusă, vor fi lăsate pentru mai târziu.

Negocierile de pace cu Moscova pot începe și mâine dacă Rusia se retrage din Ucraina, spune Zelenski

Kievul poate începe luni discuţii de pace cu Rusia dacă Moscova se va retrage de pe tot teritoriul ucrainean, a declarat duminică preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Dar, vorbind la încheierea summitului pentru pace desfășurat în Elveţia, el a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin nu va pune capăt războiului şi că, astfel, trebuie oprit „în orice fel putem” – fie prin mijloace militare, fie prin mijloace diplomatice.

Cine nu a semnat declarația finală a summitului pentru pace

Declaraţia finală de la summitul din Elveţia privind pacea în Ucraina a fost aprobată doar de 80 din cele 93 de state participante, potrivit listei publicate de organizatorii elvețieni.

Între ţările care nu au susţinut declaraţia se numără şase state din grupul G20 al principalelor economii ale lumii – Brazilia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, India şi Indonezia.

Nici Armenia, Bahrein, Thailanda, Libia, Emiratele Arabe Unite, Columbia şi Vaticanul nu au semnat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că China ar trebui să comunice direct Ucrainei propunerile sale de pace privind încheierea războiului declanșat de Rusia, în loc să o facă prin intermediul mass-media, relatează Reuters.

Liderul ucrainean a făcut acest comentariu în cadrul unei conferințe de presă duminică, în Elveția, după încheierea summitului internațional desfășurat în acest weekend cu scopul ajungerii la un consens asupra modului în care se poate pune capăt războiului. China a refuzat să participe la summit.

Norvegia alocă aproape 100 de milioane de euro pentru sectorul energetic din Ucraina

Premierul norvegian Jonas Gahr Store a declarat într-un comunicat preluat duminică de AFP că ţara sa va aloca 1,1 miliarde de coroane (circa 96 de milioane de euro) pentru reparaţii ale infrastructurii energetice a Ucrainei şi asigurarea furnizării de electricitate înainte de iarna viitoare.

„Rusia efectuează atacuri masive şi sistematice pentru paralizarea energiei electrice, dar ucrainenii lucrează zi şi noapte pentru a menţine furnizarea vitală de electricitate pentru populaţie”, a arătat şeful guvernului de la Oslo.

Reacția SUA la propunerea „de pace” a lui Putin

Summitul de pace din Elveția (desfășurat fără Rusia), a cerut „implicarea tuturor părților” aflate în conflict pentru a obține încetarea ostilităților, potrivit comunicatului final, transmite AFP, care a obținut o copie a documentului.

Textul, susținut de marea majoritate a celor aproximativ 100 de participanți, reafirmă de asemenea „principiile suveranității, independenței și integrității teritoriale a tuturor statelor, inclusiv a Ucrainei”.

De asemenea, în comunicat se denunță „militarizarea siguranței alimentare” și se face apel la returnarea copiilor ucraineni deportați în Rusia.

Arabia Saudită, India, Africa de Sud, Thailanda, Indonezia, Mexic și Emiratele Arabe Unite se numără printre țările participante la summitul de pace care nu au semnat comunicatul final, a anunțat duminică guvernul elvețian.

Elveția, care a găzduit summitul, a comunicat că peste 90 de țări au luat parte la discuții, iar marea majoritate a acestora au semnat comunicatul, potrivit unei liste pe care organizatorii elvețieni au afișat-o la încheierea lucrărilor.

Brazilia, care a fost trecută ca „observator” pe lista participanților, nu a figurează nici ea ca semnatar. (Reuters)

„Sfidează orice bun simț”: Reacția SUA la propunerea lui Vladimir Putin.

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a respins duminică propunerea de pace prezentată de președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe care a calificat-o drept nerezonabilă, afirmând că îndeplinirea cererilor Moscovei ar face Kievul și mai vulnerabil la noi agresiuni.

Rusia a mărit taxele pentru a finanța războiul – evaluare

Evaluarea de astăzi a ministerului britanic al apărării:

„Creșterile de taxe anunțate recent de Rusia vor fi aproape sigur folosite pentru a finanța angajamentele financiare în creștere, inclusiv războiul din Ucraina. Se preconizează că modificările fiscale vor genera venituri suplimentare de aproximativ 2,6 trilioane de ruble (29 miliarde de dolari) în 2025. Nivelul impozitului pe profit va crește de la 20% la 25%, iar în cadrul noului sistem de taxare a veniturilor vor fi introduse tranșe de impozitare suplimentare. Cea mai mare cotă a impozitului pe venit va crește de la 15 la 22%.

Veniturile suplimentare obținute, în principal prin creșterea impozitului pe profit, vor fi aproape sigur folosite pentru a finanța majorarea cheltuielilor guvernamentale. Cheltuielile guvernamentale în 2024 sunt prognozate să crească cu aproximativ 15 la sută față de 2023, dar este foarte probabil să urce și mai mult. Această creștere a cheltuielilor va continua aproape sigur și în 2025, deoarece cheltuielile pentru apărare vor avansa foarte probabil, împreună cu cheltuielile sociale și de infrastructură.

Sarcina fiscală crescută asupra companiilor va restricționa aproape sigur investițiile viitoare și creșterea sectoarelor nemilitare. Este foarte probabil ca dezvoltarea economică a Rusiei să fie alimentată de investițiile mari ale statului în sectoarele militare ale economiei. Cu toate acestea, este probabil ca investițiile în sectoarele nemilitare să stagneze. De asemenea, este foarte probabil ca sectoarele militare să monopolizeze o mare parte din resursele de forță de muncă disponibile. Costurile suplimentare pentru întreprinderi vor restricționa aproape sigur investițiile private în sectoarele nemilitare.”

Forțele rusești au preluat controlul asupra satului Zahirne din regiunea ucraineană Zaporizhzhia, a afirmat duminică ministerul rus al apărării, citat de agenția de presă Interfax.

Nehammer: Summitul din Elveția nu va avea o declarație finală unanimă

Declarația finală a summitului liderilor mondiali, care vizează să deschidă calea spre pace în Ucraina, nu va fi susținută în unanimitate, a declarat duminică cancelarul austriac Karl Nehammer, potrivit Reuters.

Nehammer a făcut declarația în marja conferinței de la Buergenstock, (Elveția) unde summitul se află în a doua și ultima zi de discuții.

Președintele rus Vladimir Putin nu exclude ideea unor discuții cu Ucraina, dar vor fi necesare garanții pentru a asigura credibilitatea oricăror negocieri, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agențiile ruse de presă.

Pozițiile Kievului au fost luate în considerare în comunicatul final al summitului liderilor mondiali convocat pentru a încerca să obțină pacea în războiul dintre Ucraina și Rusia, a spus duminică ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba.

El a afirmat presei din stațiunea Buergenstock din centrul Elveției că textul este complet și „echilibrat” și a adăugat că nu au fost discutate planuri alternative de pace în cadrul evenimentului de două zile. (Reuters)

Încă un jurnalist rus mort pe front

Un jurnalist rus a fost ucis într-un atac cu dronă în estul Ucrainei, unde se pregătea să realizeze un reportaj, a anunțat duminică instituția sa de presă, la trei zile după moartea unui alt corespondent rus în apropiere de linia frontului.

„Corespondentul nostru Nikita Tsitsagi a fost ucis într-un atac al dronelor armatei ucrainene”, a afirmat publicația News.Ru pe Telegram.

Acesta a precizat că atacul a avut loc în zona mănăstirii Sfântul Nicolae, în apropiere de Vuhledar, un oraș în care au loc lupte crâncene de luni de zile.

Joi, un jurnalist al televiziunii ruse de stat a fost ucis și un altul a fost rănit într-un atac cu drone ucrainene în Golmivsky, un sat controlat de Rusia aflat în apropierea liniilor de front din estul regiunii Donețk. (AFP)

VIDEO Susținători ISIS au luat ostatici într-un centru de detenție din Rusia – presă / Ei au cerut o mașină și cale liberă să plece.

Dacă Federația Rusă ar fi fost interesată de un schimb integral de prizonieri, acesta ar fi avut deja loc, a declarat avocatul poporului din Ucraina, Dmytro Lubinets, pentru agenția de presă Ukrinform.

Declrația vine în contextul în care Zelenski a anunțat la începutul lunii mai că Kievul este interesat de un schimb total de prizonieri de război cu Moscova și că ideea va fi discutată la summitul global pentru pace din Elveția.

Vorbind cu jurnaliștii în prima zi a summitului, Lubinets a spus că Rusia nu pare interesată de acest schimb. „În calitate de persoană implicată în mod constant în aceste procese, pot confirma că Ucraina nu a refuzat niciodată să facă schimb de prizonieri de război”, a declarat Lubinets.

„Dimpotrivă, venim în mod constant cu noi inițiative. Dacă rușii ar fi fost interesați să își returneze prizonierii de război, am fi făcut-o de mult timp. Se pare că pur și simplu nu au nevoie de ei”. (Kyiv Independent)

General ucrainean: Ajutorul occidental va avea un impact semnificativ în câteva luni

Prim-adjunctul ministrului ucrainean al apărării, generalul-locotenent Ivan Havrylyuk, a declarat că ajutorul militar occidental a început să sosească în Ucraina, dar acesta nu va ajunge probabil pe scară largă și nu va avea un impact semnificativ asupra situației de pe linia frontului decât peste câteva săptămâni sau luni, notează Institutul pentru Studiul Războiului.

Havrylyuk a declarat pentru Associated Press că forțele ucrainene încă așteaptă ca cea mai mare parte a asistenței militare americane anunțate la sfârșitul lunii aprilie 2024, dar volumele limitate care au ajuns până acum reduc deja din deficitul pe partea de artilerie .

El a spus că avantajul artileriei forțelor rusești a scăzut recent de la șapte la unu la cinci la unu ca urmare a sosirii ajutorului american.

Generalul și-a exprimat speranța că Ucraina își va putea apăra mai bine spațiul aerian în viitor, în urma sosirii avioanelor de luptă F-16 și a altor mijloace de apărare aeriană furnizate de Occident.

Noua estimare a pierderilor rusești

Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de sâmbătă: 1160 soldați, 6 blindate de luptă, 58 de tunuri, 1 lansator multiplu de rachete, 56 diferite vehicule și 3 echipamente speciale.

Finlanda: Summitul de pace trebuie să aibă o continuare cât mai curând

Summitul din Elveția trebuie să aibă o continuare cât mai curând posibil, a declarat sâmbătă seară președintele Finlandei, Alexander Stubb.

„Pentru că pacea este… întotdeauna un proces”, le-a spus el celor peste 50 de lideri reuniți la Lucerna.

„Avem 1.300 de kilometri de graniță cu Rusia… Rusia a invadat Finlanda în cel de-al Doilea Război Mondial, am pierdut 10% din teritoriul nostru, inclusiv pământul unde s-au născut bunicii mei și unde s-a născut tatăl meu”. (Reuters)

Volodimir Zelenski, susținut ferm de zeci de lideri reuniți sâmbătă în Elveția, a promis că va face propuneri de pace Rusiei după ce acestea vor fi validate de comunitatea internațională, notează AFP.

Kenya, Arabia Saudită și Turcia au deplâns faptul că Rusia, care a criticat summitul, nu a fost deja invitată în Elveția. „Acest summit ar fi putut fi mai orientat spre rezultate dacă cealaltă parte a conflictului, Rusia, ar fi fost prezentă în sală”, a declarat șeful diplomației turce, Hakan Fidan.

Însă majoritatea celor aproximativ 90 de țări prezente și-au reiterat sprijinul pentru Ucraina și au făcut apel la o „pace justă” bazată pe Carta Națiunilor Unite.

„Când planul de acțiune va fi pe masă, acceptat de toți și transparent pentru oameni, atunci el va fi comunicat reprezentanților Rusiei, pentru a putea pune cu adevărat capăt războiului”, a promis Zelenski.

Scurtă recapitulare a evenimentelor recente:

• Înghețarea conflictului din Ucraina nu este un răspuns, ci o „rețetă” pentru viitoare războaie de agresiune, a declarat sâmbătă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul summitului pentru pace.
• Evoluțiile pe front: Ucrainenii au atacat cu drone o importantă bază aeriană rusească / Rușii spun că înaintează în Harkov
• România anunță că nu va permite participarea delegaţiilor din Rusia şi Belarus la reuniunea OSCE de la București
• Un avion rusesc a intrat în spațiul aerian suedez. În comunicatul armatei suedeze de spune că un avion rus de tip Suhoi SU-24 a fost avertizat că a violat spațiul aerian al Suediei, însă nu a răspuns, astfel că aviația militară suedeză a ridicat de la sol două avioane Gripen pentru a-i ieși în întâmpinare
• În cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU de sâmbătă, Geng Shuang, reprezentantul adjunct al Chinei la Națiunile Unite, a cerut Ucrainei și Rusiei să înceapă cât mai curând posibil negocierile de pace.
• Liderii G7 nu au discutat despre propunerile președintelui rus Vladimir Putin privind pacea în Ucraina, deoarece toată lumea știa că acestea nu sunt serioase, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.
• „Unele state membre nu voiau să audă de această condiție privind minoritățile”: Ungaria a dezvăluit de ce a deblocat negocierile de aderare a Ucrainei la UE.
• Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat vineri „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, care vor începe la 25 iunie, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE.
• Paisprezece sportivi ruși și unsprezece bieloruși au fost autorizați de CIO să participe sub drapel neutru la Jocurile Olimpice de la Paris (26 iulie-11 august), în patru discipline, potrivit unei prime liste publicate sâmbătă de organismul olimpic.

• Cele mai importante informații de sâmbătă privind agresiunea Rusiei au fost LIVE aici pe HotNews.ro