România nu are o strategie pentru a folosi gazele din Marea Neagră, dar face una pentru gazele din Azerbaidjan / Interviu cu ministrul Energiei
Peste trei ani va începe producția de gaze din Marea Neagră, însă România nu are nicio strategie de a utiliza aceste gaze în țară. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, recunoaște, într-o discuție cu HotNews.ro, că este nevoie urgentă ca întregul Guvern să se așeze la masă pentru a găsi soluții de a consuma intern gazele din Marea Neagră. Altfel, ele vor fi exportate, iar ungurii și austriecii abia așteaptă să le cumpere. Pe de altă parte, însă, autoritățile își fac planuri să importăm gaze din Azerbaijan și să construim împreună combinate chimice și fabrici pentru a utiliza resursele din zona caspică.
„Întâlnire la nivel înalt la Baku. Am avut onoarea unei întrevederi cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, cu ocazia comisiei mixte RO-AZ.
Marile proiecte energetice merg înainte, punte între Marea Caspică și Marea Neagră:
- coridorul verde — cablul în curent continuu AZ-GE-RO-HU;
- terminalul LNG în portul Constanța, pentru gazul azer (fostul proiect AGRI);
- rută de transport Middle Corridor, cu România ca poartă de intrare pe piața europeană (aici ne ajută și Schengen naval);
- deschiderea unui zbor direct pe ruta Baku-București;
- proiecte comune pentru producerea de îngrășăminte chimice, medicamente și în industria de apărare”, a scris marți pe Facebook ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
HotNews.ro l-a întrebat despre ce proiecte comune este vorba.
Burduja: În principal vizăm acest terminal de LNG, vechiul proiect AGRI, care înseamnă să ducă gazul azer prin Georgia, ulterior se lichefiază pe partea georgiană la Marea Neagră, se transportă cu infrastructura necesară pentru Marea Neagră și apoi se aduce în terminal la țărmul românesc, după care se regazeifică și se intră cu gazul în sistemul național de transport.
E un proiect evaluat la nivelul studiului de fezabilitate la peste 5 miliarde de euro și trebuie găsite resursele.
– Este fezabil?
Burduja: Din studiul de fezabilitate rezultă că este fezabil. Principala contribuție va aparține producătorului, respectiv Azerbaidjanului, pentru că ei sunt interesați să aibă o piață de desfacere pentru aceste gaze.
Noi ne vom ocupa strict de ce ține de infrastructura de pe partea românească, terminalul de LNG, unde nu sunt costuri mai mari de, probabil, 0,5 miliarde de euro.
(N.red. – AGRI este un proiect vechi din 2010, care nu s-a realizat întrucât a fost declarat nefezabil la acea dată)
Coridorul verde de asemenea este important, pentru că discutăm de acel cablu în curent continuu pe care România oricum trebuie să îl facă de la țărmul Mării Negre, de la estul României la granița de vest. Trebuie să îl facem oricum pentru a evacua energia de la offshore wind (parcurile eoliene offshore – n.r.) – suntem cu legea în Camera Deputaților pe ultima sută de metri, respectiv de la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, care sunt de asemenea planificate să fie puse în funcțiune în orizontul anilor 2031-2032.
– Ați scris în postare și despre producția de îngrășăminte. Despre ce este vorba?
Burduja: Producția de îngrășăminte este un demers pe care România încearcă să îl facă pentru a aduce gaz mai ieftin din Azerbaidjan, a reporni practic producția de îngrășăminte în România și a deservi o piață europeană cu acest gaz mai ieftin.
– Unde? În combinatele vechi (care nu mai funcționează – n.r.)?
Burduja: Da, cele care ar putea beneficia de asta. Sunt combinate care, din păcate, în criza energetică s-au oprit. În principal Azomureș, este și cel mai important de la noi din țară.
– La fel și cu producția de medicamente? Ideea este să folosim gaz din Azerbaidjan pentru a produce în România?
Burduja: Fie în România, fie chiar în Azerbaidjan. Dacă sunt companii românești, asta ne-au indicat partenerii strategici azeri, dacă sunt companii românești dispuse să vină cu know-how-ul lor, cu tehologia lor să producă în Azerbaidjan cu gazul azer, mai ieftin, disponibil acolo, industria farma este un mare consumator de gaz, ei sunt deschiși să acomodeze astfel de investiții prin facilități fiscale, prin terenuri puse la dispoziție și alte măsuri de acet tip.
– Până una-alta, noi nu avem o strategie să folosim gazul din Marea Neagră. Ce facem, îl exportăm la unguri și noi aducem alt gaz din Azerbaidjan?
Burduja: Nu, nu s-a pus problema asta. E o strategie care trebuie făcută de întreg Guvernul României, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor…
– Trebuie făcută acum.
Burduja: Așa este. Așa este.
Ungurii și austriecii abia așteaptă să cumpere gazele din Marea Neagră
Toamna trecută, ministrul spunea că, potrivit Legii offshore, România are prioritate în utilizarea gazelor din Marea Neagră, însă pentru asta este nevoie de o strategie pentru a crește consumul de gaze:
„Gazul din Neptun Deep se supune legislației offshore, iar România are prima opțiune la acest gaz și aceasta este o discuție închisă, pentru a acoperi toate nevoie interne și ne vom strădui ca până în 2027 să investim și în industria de îngrășăminte, și în industria farma, să valorificăm acest gaz, nu doar să-l exportăm”, spunea Burduja pe 8 noiembrie.
Lângă el la acele declarații era chiar ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, care venise în România pentru a negocia achiziția de gaze din Marea Neagră și creșterea capacității de transport din România către Ungaria.
Cu puțin timp înainte, în septembrie, o delegație a austriecilor de la OMV, condusă de șeful companiei, venise la București pentru a cere modificarea legislației offshore, astfel încât gazul din Marea Neagră să poată fi exportat. Nu vom modifica nicio lege, a spus atunci premierul Marcel Ciolacu.
Însă, atâta vreme cât România nu va avea unde să folosească acele gaze, nici nu va fi nevoie de modificarea legislației ca ele să se ducă la export.
Ungurii ne-au ironizat pentru lipsa strategiei
Ungurii au pus ochii de mult timp pe gazele din Marea Neagră românească.
Unul dintre cele mai memorabile episoade este o conferință de presă organizată la București în anul 2018 de compania de gaze din Ungaria, FGSZ, unde șefii companiei au făcut declarații ironice cu privire la lipsa de strategie a României.
„Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, a spus Kristof Terhes, președintele FGSZ, potrivit Agerpres.
Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, în proporții egale. Producția va începe în 2027.
Pe durata exploatării, se estimează că perimetrul va furniza un volum total de circa 100 miliarde metri cubi de gaze naturale, arată OMV Petrom.
Spre comparație, consumul de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi pe an.
Sursa foto: Dreamstime
INTERVIURILE HotNews.ro