Sari direct la conținut

Rumba congoleză, caligrafia arabă sau preparate senegaleze vor intra în patrimoniul Unesco

HotNews.ro
Caligrafie araba, Foto: Atif Gulzar / Wikipedia
Caligrafie araba, Foto: Atif Gulzar / Wikipedia

Rumba congoleză, caligrafia arabă, Thieboudiene senegaleză sau chiar lupta belgiană cu stilt… Săptămâna aceasta Unesco trebuie să integreze în patrimoniul său imaterial vreo patruzeci de tradiții de pe cele cinci continente, un statut care să permită păstrarea unui patrimoniu adesea amenințat, scrie AFP.

Aproximativ şaizeci de candidaturi au fost depuse de ţări sau grupuri de state, a căror soartă va fi decisă între marţi şi joi. Trei sferturi din cereri ar trebui să aibă succes, potrivit ONU.

Patrimoniul cultural imaterial, sau „moștenirea vie”, este „o moștenire de la strămoșii noștri pe care o transmitem descendenților noștri”, definește Unesco. Include în special „tradițiile orale, artele spectacolului, practicile sociale, ritualurile și evenimentele festive”.

„Pentru a fi definită ca moștenire culturală imaterială, o practică culturală trebuie să fie dinamică… Trebuie să aibă un sens în viața oamenilor”, explică Tim Curtis, secretarul convenției Unesco pe această temă, adoptată în 2003.

De atunci, aproximativ 500 de articole au fost incluse pe lista ONU. Printre cele mai cunoscute se numără mariachii mexicani, sauna finlandeză, arta pizzei napolitane sau chiar masajul thailandez.

Altele sunt mult mai puțin cunoscute, precum țesutul manual din Egiptul de Sus.

Anul acesta, vedeta probabililor nominalizați este rumba congoleză, „o parte integrantă a identității congoleze și un mijloc de promovare a coeziunii și solidarității între generații”, definește Unesco.

Candidatura acestui gen muzical și de dans este susținut atât de Republica Congo (Congo-Brazzaville), cât și de Republica Democrată Congo (Congo-Kinshasa).

O altă instituție africană, de data asta culinară, este thiéboudiène, sau ceebu jën, felul de mâncare național senegalez, preparat cu pește, moluște, orez și legume de sezon.

„Nu există un senegalez care să poată sta două zile fără să mănânce thiéboudiène”, zâmbește Amadou Diop, președintele asociației ghizilor din regiunea Saint-Louis, din nordul țării, chestionat de AFP.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro