Rusia se lauda cu revenirea pe pietele mondiale de obligatiuni, prima dupa 2013, dar analistii se arata sceptici

Rusia a salutat miercuri rezultatul primei sale iesiri pe pietele internationale, dupa introducerea sanctiunilor internationale, afirmand ca a beneficiat de o cerere de patru ori mai mare decat emisiunea de obligatiuni in dolari, chiar daca se indoiesc de succesul real al acestei emisiuni, dupa avertismentul lansat de Statele Unite, scrie AFP.

„Emisiunea a fost un succes, valoarea cererii a depasit net suma pe care doream sa o imprumutam”, a declarat ministrul Finantelor, Anton Siluanov, citat de agentiile rusesti.

Potrivit rezultatului acestei prime emisiuni de obligatiuni de stat pe pietele internationale din 2013, statul rus a imprumutat 1,75 miliarde de dolari in obligatiuni pe zece ani, la un randament de 4,75%, respectiv un pic peste jumatatea celor 3 miliarde de dolari permisa de bugetul pentru acest an.

Din aceasta suma, investitorii straini reprezinta circa 1,2 miliarde iar bancile rusesti 550 de milioane, dar ofertele primite de minister reprezinta sapte miliarde de dolari, a spus Siluanov.

Potrivit acestuia, suma este „suficienta” pentru moment, deoarece, chiar daca bugetul sufera de criza si de caderea veniturilor obtinute din petrol, „nu exista o nevoie deosebita de valute externe”. „Vrem doar sa facem act de prezenta pe piete pentru ca investitorii sa nu ne uite”, a sustinut el.

Surse bancare interogate de presa au scris ca investitorii externi au pastrat distanta de aceasta operatiune in primele ore, fortand autoritatile rusesti sa prelungeasca cu o zi oferta, pentru a-i convinge.

Bancile occidentale solicitate au refuzat sa organizeze operatiunea, care a fost in cele din urma incredintata bancii rusesti VTB Capital.

Statele Unite au sfatuit firmele americane sa nu participe, purtatorul de cuvant al departamentului de Stat Mark Toner avertizand ca exista inca „riscuri, atat economice cat si in termeni de reputatie”.

Siluanov a denuntat o presiune „fara precedent” exercitata de guvernul american asupra camerei de compensare Euroclear pentru a nu participa.

In ciuda cererii puternice, in aparenta, anumiti economisti se arata sceptici in privinta acestui rezultat, afirmand ca suma imprumutata (1,75 miliarde de dolari) este inferioara valorii permise de buget (3 miliarde).

Natalia Orlova, economist la Alfa Bank, afirma ca acest lucru „sugereaza ca un plasament mai important ar fi fost mai costisitor”, „A doua sursa principala de ingrijorare este calitatea investitorilor”, a aratat ea.

O sursa anonima din piata interogata de ziarul Vedomosti a afirmat ca durata lunga de colectare a banilor ar fi putut permite participantilor rusi sa isi transfere fonduri in afara Rusiei, pentru a crea aparenta unor investitori straini.

O sursa bancara interogata de acelasi ziar afirma ca cererea ar fi putut fi „umflata”, anumiti investitori propunand mai mult decat doreau pentru a mima concurenta si pentru a obtine conditii mai bune, inainte de a-si reduce oferta.