Șeful misiunii FMI în România: Multe alte programe sunt necesare pentru a crește eficiența, veniturile în general / Deficitul de 3% din PIB nu va fi atins în 2024

Pachetul de măsuri fiscale al Guvernului este menit sa reducă deficitul bugetar, însă, cu toate acestea, multe alte programe sunt necesare pentru a crește eficiența și veniturile, în general, a declarat miercuri şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn.

O echipă a FMI, condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, se află la Bucureşti începând din 25 septembrie pentru analiza anuală a economiei româneşti, iar miercuri șeful misiunii prezintă concluziile.

Șeful misiunii FMI în România: Impozitele pe cifra de afaceri, o povară asupra unor companii

Jan Kees Martijn:

„Impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și întreprinderilor mari pun o povară injustă asupra companiilor cu marje scăzute și pot reduce intermedierea financiară”.

„Pachetul de măsuri fiscale este bun, dar trebuie îmbunătățit. Noul pachet fiscal va îmbunătăți situația pentru 2024 în privința controlului deficitului bugetar care să se mențină în 3% din PIB. Ținta nu va putea fi atinsă în 2024.
Impozitele pe cifra de afaceri vor constitui o povară asupra unor companii”.

Potrivit acestuia, raportul FMI privește situația economică a României pentru 2023.

Principalele concluzii prezentate de șeful misiunii FMI în România:

„România a ajuns la o faza la care a depășit șocuri pentru lume: pandemie și război.
Inflația este în scădere. Acest lucru nu trebuie să ducă la o relaxare fiscală.
Alte reforme trebuie să crească veniturile și gradul de declarare onestă a veniturilor. Trebuie să se lucreze mai mult în eliminarea excepțiilor fiscale a golurilor și în privința legii privind fiscalizarea proprităților și trecerea la o economie verde. Altfel rezultatele nu pot fi predictibile.
O relaxare a politicii monetare trebuie să fie focalizată pe controlul inflației. Trebuie să se treacă la o reducere graduală a cheltuielilor. FMI se uită cu atenție la creșterea lichidităților, la rata inflației.
Cadrul monetar al României este relativ stabil. A suportat bine crizele prin care a trecut, șocurile respective, legate de fluxurile de capital, s-a adaptat, chiar a dat dovadă de flexibilitate în această privință. Trebuie să controleze mai bine consolidarea fiscală.
Supravegherea băncilor trebuie continuată și politicile monetare să fie corecte și stabile. Medierea financiară este importantă pentru crearea bufferului economic.
Politica angajării femeilor trebuie să fie bine monitorizată, să fie atrase mai multe femei pe piața muncii, să se investească mai mult în educație. Să crească eficiența în muncă.
Piața energetică este dominată de politici decarbonizante, din exploatarea resurselor din Marea Neagră. Va necesita politici de exploatare a acestor surse.
Este important ca România să pună finanțele publice pe o cale sănătoasă. Pachetul fiscal va fi un prim pas important în această direcție.
Fiecare țară membră are dreptul să solicite asistența FMI. În acastă etapa nu vedem nevoia ca România să facă acest lucru.
Sfatul nostru este să continuați să curățați sistemul, eliminând scutirile. Aceasta ar fi direcția sfaturilor noastre.
Va trebui sa va gândiți la o impozitare progresivă. Trebuie mai întâi să vă asigurați că fiecare își va plăti taxa sa.
Politica fiscală trebuie să fie bine comunicată ca să se bucure de încredere și de sprijin.

Deficitul bugetar prognozat la 6% în 2023 și 5% în 2024

Cu privire la buget: La venituri e bine să fii conservator, ca să limitezi riscul de reducere a cheltuielillor pe parcursul anului.
Deficitul bugetar credem că o să scadă de la 6% la 5% anul viitor. Nu vedem probleme de finanțare, dar este important să rămâneți pe această cale a consolidării fiscale pentru a asigura că Guvernul poate să se împrumute la dobânzi mici.
Nivelul veniturilor din impozite este mult mai scăzut comparativ cu ce vedem în Europa.
De acord că trebuie făcut mai mult în administrarea economiei. Există anumite jaloane care au permis vânzarea Termoelectrica. Nu am discutat această problemă cu autoritățile.
Impozitul pe proprietate în România este demodat și nu foarte productiv. Sprijinim reformarea lui. Suntem pentru modernizarea sistemului de impozitare a proprietăților care să reflecte mai bine valoarea. E ușor de făcut.

Pragul la microîntreprinderi, mai mic de 250.000 euro

Impozitul la microîntreprinderi este un sector care ne procupă și trebuie îmbunătățit. Nu există realmente, ci un gol legislativ și posibilitatea uneor asemenea antreprenori de a face evaziune, de a nu plăti impozit. Pragul de 250.000 euro nu este suficient pentru ca acestea să evite plata impozitului. Credem că 250.000 euro este prea mult. Nu știu o cifră exactă.
Suntem pentru un TVA unic. Trebuie studiat dacă trebuie să se meargă pe ideea care să nu excludă acele gospodării. Sistemul trebuie simplificat și să se impună un impozit unic pentru a se simplifica sistemul.
PNRR este o oportunitate importantă pentru România. Am văzut deja impulsurile date de investiții. Dorim ca acest proces să continue. Asta nu înseamnă că România nu poate să-și realizeze acele jaloane. Această facilitate a PNRR trebuie folosită în continuare. Sunt unele întârzieri, dar impactul și gradul de angajare au fost pozitive. Noi încurajăm autoritățile să păstreze acest ritm.
Credem că pachetul de taxe va aduce o contribuție importantă. Va îndrepta finanțele către o direcție sustenabilă. Este ușor să spunem că întregul pachet să fi fost adoptat mai devreme, da ar fi fost bine. Ar fi făcut diferența asupra bugetului pe 2023.
Procentul de 6% deficit este estimarea pe baza pachetului fiscal propus de Guvern.
Sprijinirea unei populații în vârstă, abordarea nevoilor sociale și îmbunătățirea serviciilor publice – în special educația și asistența medicală – în conformitate cu standardele UE, necesită cheltuieli bine direcționate și adecvate.
„În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor cu peste 2% din PIB dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal. În acest scop, măsurile cheie de luat în considerare sunt:
1. eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase;
2. simplificarea suplimentară a TVA-ului
3. Implementarea unui impozitul pe proprietate reformat
4. utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și pentru a promova tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Îmbunătățirile continue în administrarea veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se pot baza pe acestea pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt”.
O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază se află pe o traiectorie fermă descendentă.

Ce arată prognozele FMI pentru România

FMI estimează o creștere economică de 2,4% pentru acest an și de 3,7% pentru 2024, se arată în cel mai recent raport al instituției. De precizat că revizuirea a fost făcută în jos: în octombrie anticipa 3,1% pentru 2023.

În ceea ce privește inflația, o vede tot de două cifre, respectiv de 10,5% (este vorba despre media anuală) și de 5,8% în 2024.

Pentru finalul acestui an se așteaptă la o inflație de 7,5%.

Deficitul de cont curent anticipat este de 7,9% pentru 2023 și 7,7% pentru 2023.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză se așteaptă la o creștere economică 2,8% în acest an.

Banca Mondială se aștepta, în raportul din ianuarie, la 4,6% în 2022 și 2,6% în 2023.

Comisia Europeană anticipează 2,5% pentru acest an.

Ce înseamnă analiza economiei de către FMI în baza Articolului IV

O echipă a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România a venit în țară pentru analiza anuală a economiei româneşti în baza Articolului IV.

Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.

Echipa FMI a discutat cu autorităţile române despre politicile economice în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Băncii Naţionale a României şi ai altor agenţii guvernamentale. Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale s-au întâlnit cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.