Semnalele pesimiste ale BNR: Inflația va crește la începutul anului viitor. „Responsabil este impactul majorării și al introducerii unor taxe și impozite”

Lectura minutei discuțiilor membrilor Consiliului de Administrație al BNR publicată luni trage 6 semnale de alarmă cu privire la mersul viitor al economiei. Iar tonul nu e deloc optimist.

Numărul salariaților din economie și-a încetinit considerabil creșterea / Intențiile de angajare și-au accentuat scăderea

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au remarcat convergența semnalelor transmise de cele mai recente date și sondaje de specialitate, arătând că efectivul salariaților din economie și-a încetinit considerabil creșterea lunară în iulie-august, îndeosebi pe seama angajărilor din sectorului privat, iar rata șomajului BIM s-a diminuat doar marginal pe ansamblul trimestrului III, la 5,4 la sută.

Totodată, în luna octombrie, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat ușor scăderea față de media trimestrului precedent, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ, corectându-și în mare măsură creșterea din trimestrul III, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii.

Creșterile de două cifre ale salariilor s-au temperat, tonul fiind dat de sectorul privat

S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal a continuat să-și tempereze ascensiunea în primele două luni din trimestrul III, pe fondul accentuării descreșterii celei din sectorul privat.

Creșterea anuală a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a prelungit tendința de decelerare amorsată în luna mai. Ea rămâne totuși deosebit de alertă și preocupantă din perspectiva evoluției inflației, au convenit membrii Consiliului.

În același timp, au fost evidențiate efectele potențial exercitate asupra evoluției viitoare a costurilor salariale din sectorul privat de majorările succesive ale salarizării minime și de eliminarea unor facilități fiscale, precum și de eventuale măriri suplimentare acordate în sectorul public.

Totodată, este posibilă absorbirea mai evidentă în marjele de profit a eventualelor creșteri suplimentare de costuri salariale, în contextul comportamentului mai precaut al consumatorilor, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Relevante pentru evoluția în perspectivă a condițiilor de pe piața muncii au fost considerate și implicațiile măsurilor fiscale implementate în scopul continuării consolidării bugetare, dar și recursul în creștere la angajați extracomunitari, precum și tendința unor firme de a-și spori investițiile în echipamente pentru a suplini forța de muncă deficitară.

Responsabil de creșterea ratei anuale a inflației în debutul anului viitor este impactul anticipat a fi exercitat de majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte

Rata anuală a inflației se va reduce la 7,5 la sută în decembrie 2023, similar prognozei anterioare, însă se va mări în debutul anului viitor și va descrește apoi gradual până la 4,8 la sută în decembrie 2024, față de 4,4 la sută în proiecția precedentă, pentru ca în 2025 să-și accelereze scăderea, coborând la finele orizontului prognozei, respectiv în septembrie, la nivelul de 3,3 la sută, aflat în jumătatea superioară a intervalului țintei.

Responsabil de creșterea ratei anuale a inflației în debutul anului viitor este impactul anticipat a fi exercitat de majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare. Totodată, acțiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei este așteptată să redevină ulterior dezinflaționistă, în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, au evidențiat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

Balanța riscurilor rămâne înclinată în sus, atât pe termen scurt, cât și pe orizontul mai îndepărtat de timp, date fiind efectele potențial generate de modificările de impozite directe și de eliminarea unor facilități fiscale, precum și posibile majorări suplimentare de taxe reclamate în perspectivă de procesul de consolidare bugetară. Au fost evocate, de asemenea, incertitudinile asociate evoluției viitoare a cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

În schimb, din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste ceva mai intense în semestrul II 2023 decât în prognoza precedentă, care se atenuează vizibil mai rapid ulterior și se epuizează spre finele orizontului prognozei, au concluzionat membrii Consiliului.

De asemenea, dinamica costului unitar cu forța de muncă își va stopa probabil creșterea la sfârșitul anului curent și va intra apoi pe o traiectorie descrescătoare, ceva mai ridicată totuși comparativ cu proiecția precedentă, au arătat unii membri ai Consiliului.

Creșterea economică va încetini vizibil mai pronunțat în 2023 decât s-a anticipat anterior

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică este așteptată să decelereze vizibil mai pronunțat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe și al conduitei politicii monetare –, și să se redreseze doar ușor în 2024, însă mai accentuat în 2025, în condițiile consolidării bugetare, dar și ale intensificării absorbției și utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

Consumul își va reveni în 2024-2025, dar nu va mai fi ce-a fost

S-a sesizat că, după scăderea abruptă de ritm din 2023, consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil principalul determinant al avansului PIB în intervalul 2024-2025, însă cu un aport inferior celui din anii precedenți, în contextul unei redresări treptate a dinamicii venitului disponibil real al populației, precum și al ratelor ridicate ale dobânzilor la creditele și depozitele populației.

Totodată, s-a observat că exportul net va exercita, la rândul său, un impact expansionist notabil în 2023, pentru ca ulterior contribuția lui să redevină negativă, astfel încât deficitul de cont curent va cunoaște probabil o corecție vizibil mai pronunțată ca pondere în PIB în anul curent comparativ cu previziunile precedente, dar se va reduce doar ușor în următorii doi ani, menținându-se semnificativ deasupra standardelor europene pe acest orizont de timp, au semnalat membrii Consiliului.

Incertitudini și riscuri însemnate continuă însă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri

Incertitudini și riscuri însemnate continuă însă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și la posibila suplimentare în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv și a condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE –, dar și la implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și la eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.