Sindicatul National APIA: Subventiile UE, puse in pericol prin suprasolicitarea angajatilor agentiei

„Avem sute de ore suplimentare neplatite, acestea sunt platite numai pentru personalul de conducere. Angajatii agentiei, din teritoriu, parcurg aproape 300 de kilometri zilnic, deplasarile sunt neplatite luni intregi, nu exista niciun spor de mobilitate sau de risc. Se munceste 12-14 ore pe zi, oamenii sunt extenuati, au fost cazuri in 5-6 judete in care angajatii au fost luati cu salvarea de la birou”. Acestea, sunt, pe scurt, problemele ridicate de sindicatul angajatilor Agentiei de Plati si Interventii in Agricultura (APIA), care considera ca, daca nu se vor lua urgent masuri, nu se vor mai putea distribui subventiile europene.

Potrivit reprezentantilor miscarii sindicale, angajatii agentiei sunt supraincarcati, extenuati si in consecinta „calitatea lucrarilor va scadea” iar beneficiarii nu vor reusi sa primeasca subventiile.

Informatia pe scurt

• Sindicalistii se plang ca „taranii nu stiu sa citeasca hartile, sa indetifice parcele sau sa deseneze, si toata munca o fac angajatii agentiei
• Potrivit Sindicatului APIA, sunt circa 1.000-1.200 de solicitanti la un angajat, numai pentru platile la hectar. In plus, mai trebuie gestionate si alte subventii
• Orele suplimentare sunt platite numai pentru 30% din salariatii Ministerului – adica, spun sindicalistii, numai personalul de conducere. In plus, nu se acorda sporuri.
• Sindicalistii afirma ca au discutat cu directorul APIA, Dan Gherghelas si cu ministrul Dacian Ciolos si au obtinut promisiuni din care nu s-a concretizat nimic.
• Solutii propuse: transferul unor atributii catre alte institutii.

Sistemul informatic creaza din nou probleme.

„Operatiunea de depunere a cererilor pana la 15 mai este complexa. Fermierul se deplaseaza la centrele locale, unde trebuie completata o cerere, inscriind suprafata pe harta, apoi aceasta suprafata se consemneaza intr-o fisa ce cuprinde mai multe elemente.

Salariatul Agentiei verifica aceasta cerere si fisa, o inregistreaza si apoi o introduce in baza de date printr-un soft care, de cele mai multe ori nu poate fi accesat. Multi fermieri nu stiu sa scrie si sa se orienteze pe harta, asadar salariatul trebuie sa discute cu fiecare in parte”, explica sindicalistii.

Potrivit declaratiilor directorului general APIA, Dan Gherghelas, anul acesta procesul de depunere a cererilor va fi mai simplu fiindca „pentru fiecare exista acum formulare personalizate si harti, pe baza situatiei de anul trecut. Ei trebuie numai sa anunte daca exista modificari”.

Valentin Dorobantu, director al sucursalei APIA din Ialomita, spune ca aceste „modificari” inseamna practic un volum de munca la fel de mare pentru angajati, ba chiar suplimentar. „Circa 40% dintre fermieri au de facut modificari, pozitia parcelelor se schimba in fiecare an”, spune Dorobantu.

„Nicio plata suplimentara, dar munca de 14 ore pe zi”

„Cei care marg sa discute cu fermierii trebuie sa dea explicatii taranilor pentru banii nelivrati de Ministerul de Finante, si pentru actele normative stufoase si ambigui elaborate de Ministerul Agriculturii sau Guvern”, mai spun reprezentantii sindicali.

Cu toate acestea, arata ei, angajatii APIA nu primesc niciunul din sporurile existente la institutii similare cu un volum mai mic de munca: spor de stress, spor de dispozitiv (adica <>), prima de obiectiv, spor de fidelitate, de confidentialitate, de calculator, tichete de masa, tichete de sarbatori, spor de risc.

Salariul unui angajat APIA, spun sindicalistii, poate fi de maximum 22 milioane de lei net, la care nu ajung decat cel mult 15% din angajati. Acestia au mai declarat ca ministrul Dacian Ciolos a promis sa „lupte in Guvern” pentru ca toti angajatii sa primeasca plata orelor suplimentare, dar acest lucru nu s-a concretizat.

„Ministrul a promis, directorul Agentiei ne sustine. Mai trebuie ca Guvernul sa aprobe plata acestor bani”, au declarat sindicalistii.

Solutii propuse

Sindicatul National APIA considera ca o parte din subventii, in afara celor pentru platile directe, pot fi gestionate de catre alte institutii, spre exemplu asociatiile profesionale.

A doua solutie: angajarea de personal suplimentar, dar aici va aparea o noua problema: spatiu de lucru din sedii, insuficient chiar pentru numarul actual de angajati.