Sinopsis Anunt: Vand Femei!
Fire Club si Teatrul Nou prezinta Anunt: Vand Femei, „o drama care poate fi a oricui”. Piesa este regizata de Diana Vlase si va fi jucata marti, 5 mai, ora 19:00, in Club Fire. Piesa face parte din campania Asociatiei Nationale Impotriva Traficului de Persoane pe 2007-2008. Accesul minorilor este interzis.
Distributie: Marta Nechifor, Lacramioara Brecea, Mihai Galatan, Dan Ursu. Club Fire se afla pe str. Gabroveni, nr. 12. Rezervari la 0720 066 684.
Sinopsis
Numele personajelor sunt reprezentative pentru ideea pe care autoarea incearca sa o sugereze. Ana (personajul principal) este un nume comun, putand astfel sa se identifice usor cu privitorul; la fel si Andrei, cel care o seduce si apoi o vinde, folosindu-se de un alias nu doar pentru a se proteja, ci pentru a castiga increderea viitoarei sale victime. La fel ca in cazul Anei, Mama si Tatal acesteia nu au un nume propriu, pentru ca se pot regasi in fiecare dintre spectatori. Semnificatia numelui “Marta”, matroana, sta in legatura cu substantivul arameean care ar putea fi tradus in romana ca ”doamna” sau “stapana”.
Fara sa stie unde se afla, Ana se trezeste sub supravegherea unei straine, Marta, care nu ii spune decat ca nu o poate lasa sa plece, dar ca vrea sa ii fie prietena. Brusc, in acelasi decor, dar intr-un alt timp si spatiu, apare, dupa heblu, mama Anei – Marta in dublu rol – recitand (in alte cuvinte) acelasi discurs rostit de matroana mai devreme. Ideea de dublu rol este foarte ofertanta, Mama identificand-se astfel cu usurinta, prin gesturi si replici, cu personajul care incearca sa castige increderea Anei, nu pentru a profita de ea, ci pentru a descoperi secretele acesteia.
Scena nr. 4: de departe cea mai dramatica a piesei. Apare in scena Thomas, seful, care se vrea a fi un “initiator” al fetei. Thomas o violeaza cu brutalitate sub privirea impasibila a Martei, care asista la scena continuand sa fumeze.
Heblu. In scena Mama, care devine violenta, afland confidentele propriului sau copil. Totul se petrece in prezenta Tatalui, care nu intervine decat cu teama, devenind astfel un simplu martor al celor petrecute in propria-i casa.
Contemporaneitatea piesei nu rezulta doar din realismul sau evident, prin tratarea unui subiect ancorat puternic in cotidian, ci si din cursivitatea replicilor si acuratetea dialogului. Mesajul este unul evident, transant si lipsit de orice ambiguitate: “un Andrei poate sa treaca zilnic pe langa tine, nu deveni o bucata dintr-un anunt”.