Europenii s-au simțit singuri în criza Covid-19 și vor mai multă cooperare în UE / Crește percepția negativă despre SUA, China și Rusia (studiu)

Pandemia de coronavirus a convins europenii de necesitatea unei cooperări întărite în cadrul Uniunii Europene, potrivit unui studiu publicat luni și citat de AFP.

Analiștii Consiliului European pentru relații externe (European Council on foreign relations, EFCR) afirmă că imaginea Statelor Unite în opinia publică europeană s-a degradat puternic în timpul crizei, o schimbare de atitudine distinctă după Războiul Rece.

Analiza are la bază sondaje efectuate în 9 țări europene (Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Polonia, Spania și Suedia) pe un eșantion general de 11.000 de oameni, între sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai, în momentul în care țările participante pregăteau relaxarea măsurilor de carantină.

Principalele date ale raportului ECFR:

• Încrederea în SUA, scădere puternică. În aproape fiecare țară, percepția despre SUA a devenit mai negativă. În Danemarca (71%), Portugalia (70%), Franța (68%), Germania (65%) și Spania (64%) circa două treimi dintre respondenți spun că opinia lor despre SUA s-a înrăutățit în timpul crizei. Doar în Polonia și Bulgaria această opinie nu a suferit ‘nicio schimbare’ (49% și, respectiv, 56%). Proporția respondenților care văd în SUA un aliat esențial în această criză este foarte mică, cu cea mai mare proporție în Italia, doar 6%.
• Criza a sporit opinia negativă a europenilor și față de China. La peste 60% dintre Francezi (62%) și danezi (62%) se remarcă o deteriorare a percepției față de China. În Italia, în schimb, China a fost văzută drept cel mai util aliat în criză de către un sfert din respondenți (25%) – și în special în rândul simpatizanților Mișcarea 5 Stele (M5S).
• O majoritate a respondenților din țările vizate nu și-a schimbat percepția în privința Rusiei. Atunci când percepția s-a schimbat, s-a înregistrat o deteriorare a acesteia, în special în Danemarca, Suedia, Germania și Polonia. Două excepții notabile: Bulgaria (27%) și Italia (23%), unde circa un sfert din populație a raportat o îmbunătățire a percepției față de Rusia. În general, însă, o percepție mai bună asupra Rusiei se întâlnește în rândul populiștilor de extrema dreaptă, a simpatizanților M5S și a suporterilor Ligii din Italia.
• Mulți europeni își manifestă sprijinul pentru un control mai strict la granițe. De la 48% din populația Danemarcei la 73% în Portugalia. Există majorități puternice în Bulgaria (61%) și Portugalia (60%) și minorități considerabile în Germania (46%), Danemarca (48%) și Franța (46%) pentru un control strict al granițelor externe ale UE.

Autorii, Ivan Krastev și Mark Leonard, arată că „în prezent cetățenii par să vadă statul mai puțin ca un motor de progres și mai degrabă ca un mecanism de asigurare”, spre exemplu pentru susținerea șomerilor sau drept un „hangar (…) pentru rezervele de măști, medicamente și hrană de care am putea avea nevoie în următoarea criză”.

Doar 29% dintre respondenți au încredere în guvernul lor și consideră că acesta a gestionat bine criza. În schimb, 33% și-au pierdut încrederea în puterea centrală și au o imagine proastă despre gestionarea crizei. Franța cunoaște cel mai sever caz – 61% dintre respondenți nu văd cu ochi buni gestionarea crizei

Cu toate acestea, arată autorii studiului, nu trebuie concluzionat că această criză a determinat un avans al euroscepticismului.

În toate țările, o majoritate a respondenților spune că Europa „nu a fost la înălțimea provocării” (cu un nivel de 63% în Franța și 61% în Italia).

În același timp, o mare majoritate a europenilor „spun că acum sunt mai convinși despre necesitatea unei cooperări întărite în UE decât înaintea crizei”, cu excepția polonezilor.

Autorii explică această poziție, care poate părea paradoxală, prin teama respondenților de a nu-și vedea țările că rămân singure „într-o lume din ce în ce mai periculoasă”.

În fața Americii lui Donald Trump, prinsă în diverse diviziuni interne, „numeroși europeni ar putea vedea Statele Unite drept o putere hegemonică în pană căreia nu-i poți încredința apărarea lumii occidentale”.

„Dacă pandemia nu a schimbat încă preferințele politice la nivel național ale europenilor, datele EFCR arată că a schimbat complet modul în care văd lumea”, concluzionează analiștii.

Circa 42% dintre respondenți afirmă că pertinența UE într-o lume a marilor blocuri și regiuni „va depinde de capacitatea sa de a acționa împreună”. Acești partizani ai unui „protecționism progresiv” consideră că o consolidare economică și politică Europei „este cea mai bună politică de asigurare în fața mondializării”.