Siegfried Mureșan (PNL/PPE) anunță un acord în Parlamentul European asupra Mecanismului de Reziliență și Redresare: Putem spune cu certitudine că României îi vor reveni 79,9 miliarde euro

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) a anunțat luni un acord politic în Parlamentul European asupra Mecanismului de Reziliență și Redresare, prin care România ar urma să beneficieze de o finanțare europeană de peste 30 de miliarde de euro în următorii patru ani.

„Am ajuns la un acord politic în Parlamentul European asupra raportului legislativ al Mecanismului de Reziliență și Redresare. Raportul legislativ este susținut de cele patru mari grupuri politice proeuropene din Parlamentul European: Grupul PPE, Grupul Socialiștilor, Renew și Verzii. Mecanismul de Reziliență și Redresare este cel mai important pilon al Planului de Redresare al Uniunii Europene. Mecanismul va gestiona 672,5 miliarde de euro din cele 750 de miliarde de euro alocate Planului de Redresare. Prin acest mecanism, România va primi peste 30 de miliarde de euro în următorii 4 ani”, a scris pe site-ul său Siegfried Mureșan, care este coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Reziliență și Redresare alături de Dragoș Pîslaru (Grupul RENEW) și Eider Gardiazabal Rubial (Grupul Socialiștilor).

Potrivit sursei citate, Parlamentul European susține alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele cât și criteriile, în ciuda faptului că „grupurile de stânga din Parlamentul European au dorit renegocierea criteriilor într-un mod care ar fi dezavantajat România”.

În actualele condiții, „putem spune astăzi cu certitudine că cele 79,9 miliarde de euro vor reveni României”, subliniază Mureșan.

Ce elemente mai conține acordul politic obținut în Parlamentul European:

• creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la patru ani. În acest fel, România va nemeficia de un an în plus, până la finalul anului 2024, pentru a atrage fondurile din acest mecanism. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie – decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului.
• creșterea prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial.
• evitarea adoptării unei unei liste de proiecte neeligibile, în condițiile în care, spre exemplu, alte grupuri politice doreau, spre exemplu, interzicerea explicită de a finanța investiții din combustibili fosili, inclusiv gaz.
• fiecare stat va putea transfera în mod voluntar un procent de până la 5% din fondurile sale structurale și de coeziune către Mecanismul de Reziliență și Redresare. Pentru România acest lucru înseamnă că va putea transfera până la 1,3 miliarde de euro din fondurile de coeziune spre proiecte finanțate prin mecanism.
• fondurile din acest mecanism VOR FI alocate către șase direcții: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică (includem aici sectorul privat, IMM-urile, industria, infrastructura), întărirea capacității administrative (de exemplu reformarea și extinderea capacității instituțiilor publice) și politicile pentru tineri.

Acordul politic se bucură de susținere din partea celor patru mari grupuri politice din Parlamentul European – PPE, Socialiștii, Renew și Verzii – ceea ce înseamnă o susținere din partea a peste 70% din totalul membrilor Parlamentului European.

În continuare, raportul urmează să fie votat lunea viitoare în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Joi, 12 noiembrie, va fi votat în plenul Parlamentului European mandatul cu care coraportorii vor merge la negocierile finale cu Consiliul Uniunii Europene.

Imediat după 12 noiembrie vom începe negocierile finale cu Consiliul cu obiectivul de a ajunge la un acord final în câteva săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021, iar banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei, mai precizează Siegfried Mureșan.