El Confidencial: Viitoarei preşedinte a CE îi lipsesc nume pentru a-şi completa executivul

Viitoarei președinte a Comisiei Europene (CE), germana Ursula Von der Leyen, îi lipsesc numele candidaților pentru comisari din partea Franței și a Italiei, deși termenul de depunere a acestora se încheie luni, ceea ce ar putea întârzia formarea primului executiv comunitar cu paritate de gen, scrie Rador, citând El Confidencial.

Noua Comisie Europeană trebuie să înlocuiască executivul condus din 2014 de Jean-Claude Juncker, la 1 noiembrie. Însă, pentru asta, președintele ales trebuie să intervieveze candidații și să decidă ce portofoliu îi atribuie fiecăruia dintre cei 27 de viitori comisari – unul pe țară a Uniunii Europene (UE), cu excepția Regatului Unit, care a renunţat să prezinte un candidat, dată fiind plecarea sa iminentă.

Cei aleși trebuie să susțină între sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie examenul în Eurocameră, care va vota apoi dacă dă undă verde noului grup de comisari. Consiliul European – care reprezintă țările – a stabilit data de 26 septembrie ca termen-limită oficial pentru nominalizări, pentru a ajunge la timp la 1 noiembrie, care ar coincide cu prima zi a erei post-Brexit, a ieşirii Marii Britanii din UE. Persoane din echipa dnei Von der Leyen spun că „ar fi util să cunoaștem toate numele înainte de marți”, dar amintesc că „nu există un termen juridic” pentru a prezenta candidații.

„Președintele ales și echipa continuă să lucreze până la 1 noiembrie (…), dar cu cât mai devreme sunt cunoscuţi candidații, cu atât mai bine se pot întâlni cu președinta, astfel încât ea să poată reflecta asupra posibilei distribuții a portofoliilor”, a spus purtătorul de cuvânt al actualului executiv comunitar, Mina Andreeva, în cadrul unei conferințe de presă.

Von der Leyen s-a întâlnit deja informal cu unii dintre candidații anunțați și luni va începe interviurile formale, a declarat purtătorul de cuvânt, care a adăugat că „nu toți candidații propuși vor face parte din echipa finală care va fi prezentată de președintele ales”. Și germana poate respinge candidații, ceea ce ar obliga țările să propună o alternativă și, eventual, să reconsidere distribuția portofoliilor pe baza profilelor. Lipsa unui candidat francez și a unuia italian adaugă dificultăți sarcinii, deoarece din cauza ponderii demografice, economice și istorice, ambele țări obțin de obicei portofolii relevante. Pentru a finaliza puzzle-ul, Von der Leyen a promis că va avea paritate de gen în colegiul său de comisari. Franța este de așteptat să-și trimită candidatura în curând, dar cu Italia este mai complicat.

Țara se află într-o criză politică gravă, care a fracturat guvernul de coaliție, a provocat demisia prim ministrului Giuseppe Conte și a fost obligată să negocieze un nou executiv, iar dacă nu reușesc, vor fi nevoiţi să organizeze alegeri în această toamnă. Cu partenerii de până acum – partidul de extremă dreapta Liga (Nordului) și mișcarea populară de stânga Cinci Stele – în confruntare, iar Conte în funcţie, va fi dificil de găsit un nume care să genereze consens. Printre cei menționați în grupuri, se numără președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care își încheie mandatul la 31 octombrie, și însuși Conte, care, în ciuda experienței sale politice limitate, a câștigat respectul instituțiilor europene de când a preluat funcția.

Franța are mai puține scuze pentru a nu se grăbi. Printre numele pentru care ar putea opta guvernul lui Emmanuel Macron, mass-media franceză l-a vehiculat pe cel al ministrului Apărării, Florence Parly, și pe cel al predecesoarei sale, fosta parlamentară Sylvie Goulard, care a părăsit executivul lui Macron în 2017, pentru o anchetă judiciară în partidul său. Ambele au colaborat deja îndeaproape cu Von der Leyen, care a fost şefa Apărării în guvernul german, până la nominalizarea sa europeană. Blocajul politic nu a împiedicat trimiterea de candidați din Spania și Belgia, ambele fără un nou guvern, după ce au organizat alegeri. Spania a reușit să negocieze pentru funcțiile înalte, fiind nominalizat ministrul de Externe interimar, Josep Borrell, în calitate de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă comunitară, și vicepreședinte al Comisiei.

Între timp, guvernul belgian în funcție s-a agățat de natura „urgentă” a problemei, pentru a-l nominaliza pe omologul său, Didier Reynders, în acest weekend. Cu acesta din urmă, Von der Leyen are deja candidați din 25 de țări. Nouă dintre ei aveau deja portofolii în Comisia Juncker, în timp ce România și Portugalia au prezentat două nume, un bărbat și o femeie, aşa cum a solicitat președinta, pentru a avea o marjă de alegere.

Viitoarea șefă a executivului „muncește din greu” pentru a atinge egalitatea de gen, a spus Andreeva, deși rezultatul final va depinde de cei trimişi statele membre. În acest moment, există zece femei pe listă, inclusiv Von der Leyen, și treisprezece bărbați, fără a lua în considerare dubla candidatură a României și Portugaliei. Aceasta înseamnă că, dacă nu se schimbă nimic, Italia sau Franța ar trebui să prezinte cel puțin un candidat, pentru a fi posibilă o paritate. Cu cât vor ști mai curând dacă vor avea un portofoliu și care anume, cu atât mai ușor va fi pentru comisari să treacă examenul în Eurocameră, care în trecut a respins unii candidați. Dacă asta se va repeta se poate perturba calendarul planificat.

(Traducerea: Cristina Zaharia)