Sancțiunile împotriva Iranului: Fractură fără precedent între Statele Unite și Europa
Dorința americană de a distruge acordul nuclear iranian din 2015 se traduce în fapte printr-o fractură fără precedent între Statele Unite și principalii săi aliați europeni, care riscă să dureze dacă Donald Trump este reales, scrie AFP.
Niciodată până acum nu s-a înregistrat o astfel de ruptură: anunțul american privind revenirea la sancțiunile ONU împotriva Iranului a fost considerat fără valoare legală și inoperant, duminică, de europeni, susținuți de Beijing, Moscova și Teheran.
Fracturi transatlantice au mai avut loc în trecut, cum a fost cazul invaziei din Irak (2003). Dar atunci Statele Unite aveau împotriva lor în special Franța, nu și Marea Britanie.
„Este pentru prima când britanicii se opun atât de frontal Statelor Unite pe un subiect considerat esențial de diplomația americană”, arată Pascal Boniface, directorul Institutului de relații internaționale și strategice (Iris).
Marea Britanie și-a menținut cursul „în ciuda cererilor mai mult decât presante ale Statelor Unite” și a marelui ecart permanent pe care Brexitul îl implică cu restul Europei, a adăugat el.
Poziția Statelor Unite a aruncat ONU într-o gaură neagră juridică inedită în chiar momentul în care marți se deschide Adunarea generală anuală dedicată … multilateralismului.
„Bulevard pentru Rusia și China”
În dosarul iranian, Washingtonul se confruntă de peste doi ani cu un front unit al Londrei, Parisului și Berlinului, care consideră că securitatea lor este în joc prin riscul unei proliferări nucleare.
Statele Unite afirmă că nu le este „frică să fie singure” iar șeful diplomației Mike Pompeo a declanșat „amabilitățile” acuzând europenii că nu „ridică nici cel mai mic deget” împotriva Iranului și că au „ales să se alinieze cu ayatollahii”.
Această fractură legată de Iran, inițiată de președintele Donald Trump, este un nou pas în lunga dezintegrare a relațiilor dintre Statele Unite și cei mai vechi și apropiați aliați, europenii.
De trei ani, acest fenomen s-a manifestat în alte dosare importante – climatul, Ierusalimul capitală a Israelului, NATO -, dar și în negocierile din cadrul ONU pe subiecte mai puțin importante.
Spre marea surpriză a diplomaților europeni, Washingtonul a mers până la a amenința cu utilizarea dreptului de veto sau cu propunerea de contra-proiecte de rezoluție pentru a-și impune viziunea, o practică rezervată până de curând mai degrabă adversarilor Americii.
În decembrie 2018, fulgerul american s-a abătut asupra Regatului Unit, autorul unui text privind Yemenul care nu viza Iranul și critica Arabia Saudită. În aprilie 2019, Washingtonul a respins un text al Germaniei legat de violențele sexuale care avea prea multe referințe la justiția internațională.
„Absența unei unități strategice între occidentali în Consiliul de Securitate oferă un bulevard diplomatic Rusiei și Chinei pentru a-și avansa propriile interese la New York”, arăta anul trecut expertul de la think-tank-ul Crisis group, Richard Gowan.
„Să rezistăm până la alegeri”
Bertrand Badie, profesor la institutul de studii politice din Paris Sciences Po, arată că „Fundamental, prioritatea tuturor europenilor este să conserve alianța cu Statele Unite deoarece au nevoie de ea, fiind incapabili să asigure o politică europeană de apărare sau externă”.
Mai prozaic, „își spun cu toții +trebuie să mai rezistăm încă 43 de zile+”, până la alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie, a adăugat el.
Mulți speră că o victorie a democratului Joe Biden va readuce puterea americană în incintele multinaționale de care s-a îndepărtat și va resuda alianța dintre occidentali.
„Dacă Biden este ales, una dintre prioritățile sale va fi repararea legăturilor slăbite sau chiar afectate dintre țările Uniunii Europene și Statele Unite”, crede Pascal Boniface.
Americanii și europenii vor încerca în acest scenariu să reintegreze SUA în anumite acorduri internaționale, consideră și François Heisbourg, consilier la Fundația pentru cercetări strategice (FRS).
„Dar, dacă Donald Trump este reales, există un pericol real să profite pentru a sparge Alianța atlantică. Dosarul iranian este unul dintre pretextele pe care le-ar putea folosi pentru a pune în discuție rolul Statelor Unite în NATO”, subliniază el.