Lovitură de stat, dată de armata din Myanmar. Președintele și lidera guvernului au fost arestați / Pretextele invocate de militari pentru preluarea puterii

Armata din Myanmar a preluat luni puterea printr-o lovitură de stat contra guvernului ales în mod democratic al laureatei Nobel Aung San Suu Kyi, aceasta fiind reținută împreună cu alți lideri ai partidului Liga Națională pentru Democrație (NLD) în raiduri făcute în primele ore ale dimineții, transmite Reuters.

Armata spune că a făcut arestările ca răspuns la ”fraudele electorale”, conducerea țării fiind preluată de șeful militar Min Aung Hlaing. Myanmar a fost pus sub stare de urgență pentru un an, potrivit unui comunicat transmis de o televiziune a armatei.

Generalii au început lovitura de stat cu câteva ore înainte ca parlamentul să se reunească pentru prima oară după victoria zdrobitoare a NLD în alegerile din 8 noiembrie, scrutin considerat drept un referendum pentru guvernul democratic al lui Suu Kyi.

Liniile telefonice către capitala Naypyitaw și către marele centru comercial Yangon au fost oprite, iar televiziunea de stat a oprit emisia. Populația s-a grăbit către piețele din Yangon pentru a face stocuri, iar mulți s-au așezat la coadă la bancomate pentru a retrage bani.

Soldații au ocupat primăria din Yangon, iar serviciile de internet și de telefonie mobilă au fost întrerupte în acest oraș, fostă capitală și fief politic al NLD. Calitatea conexiunilor fixe la internet a scăzut și ea extrem de mult.

Suu Kyi, președintele țării Win Myint și alți lideri al NLD au fost luați în primele ore ale dimineții, a declarat Reuters purtătorul de cuvânt al partidului, spunând că se așteaptă să fie arestat și el. Ulterior, acesta nu a mai putut fi contactat.

Arestările vin după mai multe zile de escaladare a tensiunilor între guvernul civil și armată care au alimentat temerile că alegerile democratice vor fi urmate de o lovitură de stat.

Partidul lui Suu Kyi a câștigat 83% dintre voturi în scrutin, acesta fiind abia al doilea rând de alegeri de după 2011, când armata a acceptat să împartă puterea.

Potrivit Casei Albe, președintele Joe Biden a cerut eliberarea liderilor politici: ”Statele Unite sunt alături de poporul birmanez în aspirațiile lor către democrație, libertate, pace și dezvoltare”. Washingtonul a amenințat că va interveni dacă armata nu-i eliberează pe politicenii arestați.

Armata trebui să renunțe imediat la acțiunile lor”. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres a condamnat arestările, o poziție similară fiind adoptată și de mai multe state occidentale.

Pretextele invocate de armată

Militarii au acuzat Comisia Electorală că nu a remediat ‘neregulile enorme’ produse, potrivit acestora, în timpul alegerilor legislative din noiembrie, câştigate detaşat de partidul liderei Aung San Suu Kyi. Militarii susţin că au identificat milioane de cazuri de fraudă, printre care voturi din partea a mii de alegători centenari sau minori şi au cerut publicarea listelor electorale pentru a fi verificate.

Armata denunţă de mai multe săptămâni nereguli în desfăşurarea alegerilor legislative din noiembrie. Partidul condus de câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi – criticată pe scară largă la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor rohingya dar care continuă să se bucure de sprijinul majorităţii populaţiei -, a câştigat fără drept de apel alegerile din noiembrie, obţinând 83% din cele 476 de mandate.

Sub pretextul pandemiei de COVID-19, alegerile ‘nu au fost nici libere şi nici corecte’, a acuzat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al armatei, Zaw Min Tun.

La conferinţa de presă de marţea trecută, purtătorul de cuvânt al armatei nu a exclus o preluare a controlului de către militari care să gestioneze ceea ce a calificat ca fiind o criză politică.

Temerile au crescut miercuri după ce generalul Min Aung Hlaing, cel mai puternic om din Myanmar, a declarat că, în anumite circumstanţe, Constituţia ar putea fi ‘revocată’.

Junta militară a condus ţara în perioada 1962 – 2011. În 2011, junta a fost dizolvată şi a început o perioadă de tranziţie controlată spre democraţie. Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deţinea însă controlul asupra a trei ministere cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele).