Emmanuel Macron şi-a schimbat telefonul şi numărul de telefon după ce a fost vizat de programul de spionaj Pegasus
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a schimbat telefonul şi numărul de telefon în contextul scandalului iscat de programul spyware Pegasus, a declarat joi un responsabil de la Palatul Elysee, într-una din primele acţiuni concrete anunţate de autorităţile franceze în legătură cu acest răsunător dosar, relatează Reuters, BFMTV și Agerpres.
Responsabilul citat a declarat că nu există nicio confirmare că telefonul lui Macron ar fi fost într-adevăr piratat. „Este doar o măsură de securitate suplimentară”, a remarcat el.
La două zile după dezvăluirile consorţiului media Forbidden Stories, potrivit căruia o agenţie de informaţii marocană a pus sub urmărire în 2019 telefonul lui Macron, împreună cu cele ale altor câţiva membri ai guvernului francez, cu ajutorul programului spyware, postul de televiziune France Info a comunicat că unul din numerele de telefon mobil al şefului statului a fost schimbat.
De altfel, purtătorul de cuvânt al executivului francez, Gabriel Attal, a indicat joi că ‘se fac verificări’, iar ‘un anumit număr de protocoale de securitate au fost reajustate, în special în privinţa preşedintelui Republicii’, potrivit EFE.
„Agenţia naţională pentru securitatea cibernetică (ANSI) a început să ofere suport tehnic persoanelor care ar fi putut face obiectul atacurilor pentru a verifica dacă acestea s-au întâmplat cu adevărat. Verificările vor continua’, a afirmat Attal într-un comunicat, emis la câteva ore după reuniunea Consiliului de Apărare din cursul dimineţii.
Palatul Elysee specificase anterior că Emmanuel Macron se foloseşte de mai multe telefoane mobile şi schimbă periodic terminalele.
Jurnalişti, şefi de stat şi opozanţi apar pe listele dezvăluite duminică de un consorţiu de 17 media. În cazul Franţei au mai fost vizaţi fostul premier, Edouard Philippe, 14 miniştri ai executivului anterior, precum şi mai mulţi jurnalişti, dintre care doi au depus imediat o plângere.
Programul Pegasus, conceput de compania israeliană de securitate cibernetică NSO, ar fi permis spionarea numerelor a cel puţin 180 de jurnalişti, 85 de militanţi pentru drepturile omului sau chiar 14 şefi de stat, printre care şi preşedintele francez Emmanuel Macron, ceea ce NSO respinge.