Viktor Orban deplânge interzicerea canalelor de propagandă rusă în UE: „revoltător” și „lipsit de temei”, acuză el

Premierul ungar Viktor Orban a deplâns vineri decizia Uniunii Europene de a interzice mai multe canale media rusești considerate de propagandă, afirmând că decizia este „revoltătoare” și „lipsită de temei juridic”, relatează Telex.

„Uniunea Europeană a luat o decizie, o decizie pe care eu o consider lipsită de temei juridic, este o decizie revoltătoare potrivit căreia statele membre ale UE nici măcar nu au voie să primească transmisiuni rusești”, a spus el vineri dimineața într-un interviu acordat Radio Kossuth.

El s-a referit la decizia anunțată pe 17 mai de Consiliul European privind suspendarea difuzării a 4 canale media și ziare rusești în spațiul comunitar: Voice of Europe, RIA Novosti, Izvestia și Rossiiskaya Gazeta. UE a interzis în spațiul comunitar Sputnik și Russia Today, două dintre cele mai cunoscute canale de propagandă ale Rusiei, imediat după începerea războiului din Ucraina.

Referindu-se la noua decizie anunțată luna trecută, Viktor Orban a deplâns vineri că „poporului maghiar și cetățenilor altor state membre [ale UE] li se refuză oportunitatea de a urmări știrile din Ucraina și știrile din Rusia și de a decide apoi unde cred că se află adevărul”.

„Acest lucru este interzis”, a subliniat Viktor Orban.

UE a interzis un site finanțat de Moscova ce răspândea propagandă rusă anti-Ucraina

Voice of Europe, un site de știri înregistrat la Praga, a fost demascat de serviciile secrete cehe la sfârșitul lunii martie ca fiind o rețea finanțată de Moscova, care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina și a cărei influență se extindea până în Parlamentul European.

„Acest grup era implicat în operațiuni și activități pe teritoriul UE care vizau subminarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei”, a declarat premierul ceh Petr Fiala într-o conferință de presă pe care a susținut-o în data de 28 martie.

„Operațiunea BIS (n.r. serviciul de informații interne al Cehiei) a dezvăluit măsura în care Rusia își extinde influența pe teritoriile statelor membre ale UE și modul în care acționează pentru a influența procesele politice din țările noastre”, a transmis și serviciul de informații de la Praga într-o postare făcută pe platforma social media „X”.

Cehia adăugase „Vocea Europei” pe lista sa de sancțiuni înainte ca UE să își anunțe decizia pe 17 mai, în timp ce Viktor Medvedciuk, un fost deputat și oligarh ucrainean apropiat de Kremlin, și un alt om de afaceri au fost sancționați din cauza legăturilor lor cu rețeaua.

Celelalte organizații media interzise fie sunt controlate direct de statul rus, fie sunt considerate a avea legături puternice cu acesta.

Unul dintre ziarele rusești interzise este deținut de trustul de presă condus de amanta lui Putin

RIA Novosti este una dintre agențiile de presă ale statului rus, alături de TASS și Interfax. Rossiiskaya Gazeta este un ziar cotidian publicat de guvernul condus de premierul Mihail Mișustin, în timp ce Izvestia este deținut de National Media Group, cel mai mare holding privat de presă din Rusia.

Președintele consiliului de administrație al National Media Group este fosta gimnastă Alina Kabaeva, despre care se crede că este amanta președintelui Vladimir Putin și că are mai mulți copii cu acesta. Uniunea Europeană a plasat-o pe Kabaeva pe lista sa de sancțiuni încă din iunie 2022.

Guvernul britanic a sancționat-o pe Kabaeva în mai 2022, la fel ca cel canadian. SUA au impus la rândul lor sancțiuni împotriva Alinei Kabaeva la începutul lunii august a anului respectiv. Despre Kabaeva se crede totodată că este unul dintre principalii interpuși prin care Vladimir Putin își controlează averea din străinătate.

„Noi nu le recunoaștem ca fiind organizații media, ele sunt pur și simplu instrumente de propagandă ale lui Putin”, a declarat luna trecută vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova despre canalele în cauză.

Urmărește ultimele evoluții din a 835-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.