VIDEO Poveștile medicilor Alexandru Georgescu și Dana Ivan, care folosesc tehnologii ce păreau în urmă cu 20 de ani un vis, pentru a-i ajuta pe oameni să-și învingă teama de stomatolog

​În medie, românii merg la dentist o dată la doi ani, asistența stomatologică nu este acoperită în mod automat și avem cele mai ridicate niveluri de nevoi nesatisfăcute din UE în ceea ce privește asistența stomatologică. De când medicina a evoluat datorită tehnologiei, iar durerea aproape că a dispărut, pacienților le mai este teamă de vizitele la dentist? Cum este asociată sănătatea orală cu cea a întregului corp? Ce înseamnă prevenție în stomatologie? Care sunt cele mai răspândite mituri în stomatologia pediatrică? La acest întrebări răspund medicii Alexandru Georgescu și Dana Ivan.

În cadrul Campaniei Medicii Schimbării, îi cunoaștem astăzi pe Alexandru Georgescu și pe Dana Ivan. Alexandru Georgescu, medic stomatolog la DENT ESTET, este doctor în științe medicale, absolvent al Facultății de Medicină Dentară din cadrul UMF Carol Davila din București, specializat în implantologie dentară și parodontologie. De asemenea este primul membru ITI din România (International Team for Implantology), unde reprezintă țara noastră la nivel internațional. Dana Ivan este medic stomatolog pediatru la DE4Kids și specialist în chirurgie dento-alveolară. A renunțat la o carieră în medicina stomatologică pentru adulți ca să ajute la fondarea primei clinici specializate în stomatologia pediatrică din România. S-a dedicat acestei pasiuni care era considerată neprofitabilă în urmă cu 10-15 ani și a făcut voluntariat în colaborare cu Salvați Copiii și Fundația Inimi Deschise, astfel încât copiii din centrele de plasament să beneficieze de tratamente stomatologice gratuite.

Alexandru Georgescu: Stomatologia a fost sugerată ca profesie de către tatăl meu care este medic stomatolog, acum este la pensie și pe care îl vizitam când eram copil la cabinet în strada Eforie, curios fiind să văd ce face el acolo peste zi. Ulterior, când a fost vorba de alegerea unei meserii am optat pentru facultatea de stomatologie. M-am specializat pe partea de parodontologie, pentru că după ce am absolvit facultatea în ’99, în 2000 m-am alăturat catedrei de parodontologie din UMF Carol Davila și am stat alături de ei undeva aproape de 16 ani și practic m-am format ca parodontolog.

Ne-am perfecționat cunoștințele prin vizite în alte centre universitare și în alte țări unde lucrurile sunt de mai multă vreme bine puse la punct și există protocoale și lucruri pe care le-am împrumutat și le-am adus aici și încercăm să le reproducem și reușim cu succes să facem și noi același lucru.

Pacienții încă vin în cabinetul stomatologului cu traume din trecut

Medicina a evoluat foarte mult în ultimii ani datorită noilor tehnologii, iar stomatologia nu a stat pe loc. Dacă pentru medici toate acestea păreau un vis frumos în perioada facultății, acum dețin dotări de ultimă oră care le fac viața mai ușoară atât lor, cât și pacienților. Cu toate acestea pacienții sunt temători pentru că nu sunt la curent cu toate aceste noutăți. Majoritatea au temeri și traume din perioada copilăriei sau a adolescenței, astfel că amână vizita la specialist și problema se amplifică. Pentru a risipi această teamă, Alex Georgescu se folosește adesea de tehnologie pentru a-i arăta pacientului ce urmează să facă, pentru a se asigura că înțelege, dar și pentru motivație.

”Când apare o durere de dinte e simplu, pacientul știe pentru ce vine. Dar când noi descoperim probleme pe care nu le conștientizează, atunci trebuie să cunoască motivația, să își dorească să le rezolve”.

Stomatologii nu sunt doar acei medici care rezolvă cariile

De multe ori asociem medicul dentist cu cariile, dar lucrurile nu stau chiar așa. Stomatologia are mai multe ramuri, iar tratarea cariilor este doar o mică nișă. Se poate spune că dinții sunt o interfață socială, deci pacientul poate să fie afectat în plan social din cauza anumitor probleme, cum ar fi o dantură care arată inestetic sau lipsa dinților. Mai apoi există partea medicală, mai exact infecțiile. Dinții netratați pot să genereze abcese, iar abcesele pun în circulație factorii microbieni care pot să ajungă în diferite organe și să influențeze evoluția anumitor boli. Problemele dentare pot face imposibilă masticația corectă, astfel că alimentația nu mai este una corectă și nici digestia.

Prevenția în stomatologie. Sfaturi practice

Prevenția se rezumă la lucruri destul de simple, vizite la stomatolog astfel încât problemele să fie identificate într-o fază incipientă, când sunt ușor de tratat, igiena, care nu se rezumă doar la periuța de dinți, ci și la ață dentară, apă de gură, dușuri bucale și folosirea corectă a tuturor acestor mijloace. Detartrajul sau igienizarea profesională este o metodă de prevenție eficientă și nu în ultimul rând educația sanitară.

Generațiile tinere, mult mai preocupate de partea estetică

Se pare că noile generații nu merg la dentist doar pentru problemele medicale și există o mare preocupare pentru estetică. Ajung adesea în cabinet pentru că își doresc un zâmbet mai frumos, dinții mai aliniați, sau orice alte îmbunătățiri ale danturii.

Totuși, partea financiară este de multe ori o piedică, mai ales că decontările sunt aproape inexistente în țara noastră.

Stomatologia pediatrică

Dana Ivan își aduce aminte cât de greu a fost să familiarizeze oamenii cu conceptul de stomatologie pediatrică și cu ideea că și dinții de lapte contează și că trebuie tratați chiar dacă urmează să se schimbe. Pot să spun că încă din facultate mi-am dorit să lucrez cu copiii, însă la momentul acela nu exista această posibilitate, să poți lucra exclusiv cu copiii. Chiar îmi amintesc de colegii mei când au auzit că îmi doresc lucrul acesta au început să râdă și au spus ”wow, ești nebună, cum să faci lucrul acesta?”.

În anul 2008 a apărut competența de stomatologie pediatrică, un stagiu de pregătire al medicilor pentru stomatologie pediatrică pe care l-am urmat și am obținut acel atestat iar în anul 2008 Oana Taban a avut această idee minunată de a deschide prima clinică de stomatologie pediatrică.

La început a fost destul de greu, nu aveam aici în țară modele după care să ne ghidăm.

Toate protocoalele noastre sunt luate din Europa sau chiar din America, deci ne-am ghidat după tot ce este afară.

Am folosit pentru prima dată tehnica de inhalo-sedare, adică o formă de sedare conștientă a pacientului, care se folosește adesea în occident. Printre îmbunătățiri se numără și înlocuirea obturațiilor dentare cu coroanele de zirconiu, ortodonția interceptivă și aparatele de tip trainer, care ajută la prevenirea unor anomalii dento-maxilare foarte grave.

Cei mici ajung la dentist în momentul în care apare durerea. Durerea este doar un simptom, dar cariile au și alte efecte cum ar fi infecția, distrugerea dintelui ce poate duce la pierderea lui de pe arcadă. Pierderea precoce a dintelui poate determina închiderea spațiului de erupție pentru dintele permanent sau, din contră, îi poate grăbi erupția deși nu este complet mineralizat.

Este important ca părinții să aleagă o clinică stomatologică care se ocupă exclusiv de copii pentru că abordarea este diferită. Copilul are nevoie de timp pentru a avea încredere în medic, iar spațiul este special amenajat pentru a-l face să se simtă în siguranță.

”Periajul dinților revine părintelui până la vârsta de 8-9 ani pentru a se asigura că este făcut corect. Abia apoi putem spune că și cel mic se poate descurca singur”

Periajul dinților pare un obicei banal, dar de multe ori nu este făcut corespunzător nici măcar de adulți. În primul rând, trebuie periat fiecare dinte în parte, pe toate suprafețele dentare.

Dana Ivan recomandă, pe lângă igiena orală, vizitele regulate la medicul stomatolog și alimentația corectă și sigilarea dentară ca formă eficientă de prevenție. Se poate face atât la nivelul dinților de lapte, cât și la nivelul dinților permanenți și reduce cu până la 80% incidența cariilor. Această tehnică constă în aplicarea unui lac pe suprafața masticatorie a măselelor, numit sigiliu, care previne retenția plăcii bacteriene. Suprafețele molarilor sunt foarte greu de igienizat pentru că forma lor anatomică are foarte multe șanțuri adânci. Pentru a fi mai ușor de curățat se face această sigilare care funcționează ca o barieră între dinte și placa bacteriană.

Mituri în stomatologia pediatrică

Cred că sunt multiple motive pentru care părinții nu aduc din timp copiii la stomatolog, însă cred că toate aceste motive au la bază un singur lucru, lipsa de informare. De aici și apariția prejudecăților, de ce să ducem copilul la stomatolog, de ce trebuie să tratăm dinții de lapte pentru că oricum se vor schimba, iar din toate lucrurile acestea nu va avea de suferit decât copilul.

Urmează ideea că sigilarea determină apariția cariilor, cu toate că acest lucru nu se întâmplă decât dacă dintele avea deja o problemă care nu a fost tratată înainte de a fi aplicat sigiliul.

”Aparatul dentar îl punem după 12 ani”, cea mai mare greșeală a părintelui. ”Dar nu-i prea mic la 8 ani să-i punem aparat?” Fiecare copil și fiecare caz are particularitățile lui. În general după vârsta de 12 ani se pun aparate fixe, care doar îndreaptă dinții, la 8 ani poate copilul are nevoie de un aparat care să lărgească maxilarul pentru a face loc dinților și pentru a preveni aplicarea punerii acelui aparat fix de care vorbeam la 12 ani.

…..

Articolul face parte din campania Medicii schimbării, un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.

Medicii schimbării conturează portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Poveștile medicilor care fac întotdeauna mai mult, ale spitalelor care au primit o nouă șansă cu sprijinul comunității sau ale cabinetelor medicale dotate de medici de familie sunt doar câteva exemple și completează seria poveștilor de pe platforma campaniei.