Dana Gîrbovan propune 12 obiective pentru "sporirea eficienţei justiţiei şi întărirea independenţei acesteia"

Dana Gîrbovan susține, într-un mesaj postat pe Facebook, că atunci când a primit propunerea de a ocupa funcția de ministru al Justiției, avea deja în minte o serie de soluții la problemele sistemului judiciar, cu care s-a confruntat în cei 19 ani de experiență ca judecător și ca membru și lider de asociație profesională, la nivel național și european și propune 12 obiective pentru „sporirea eficienţei justiţiei şi întărirea independenţei acesteia”.

Ea transmite că a acceptat propunerea deoarece poziția de ministru conferă capacitatea de a implementa soluții pentru îmbunătățirea actului de justiție. Potrivit declarațiilor sale, Gîrbovan își asumă „sarcina unui ministru tehnocrat, deschis propunerilor si colaborarii cu toti factorii decizionali si societatea civila in scopul imbunatatirii justitiei”.

Ce spune Gîrbovan în postare:

„Situația cantitativă a justiției în acest moment, conform raportului privind starea justiției pe 2018, arată că pe rolul instanțelor în 2018 au fost 2.946.106 dosare.

Încărcătura medie de dosare pe judecători la nivelul instanțelor în 2018 stă în felul următor:

– ICCJ – 1.152 cauze pe judecător;

– curți de apel – 586 cauze pe judecător;

– tribunale – 655 cauze pe judecător; –

judecătorii – 1.129 cauze pe judecător [judecătoria Birlad a avut o încărcătură de 2.002 dosare pe judecător; judecătoria Oltenița 1.957 dosare pe judecător etc].

În privința parchetelor, datele arăta că în 2018 au fost înregistrate 3.324.601 lucrări, din care 1.753.540 de dosare penale. Dintre dosarele penale, 92% au fost înregistrate la parchetele de pe lângă judecătorii. Încărcătura medie de dosare penale pe procuror în funcție de nivelul parchetului în 2018 este următoarea:

– PICCJ – 19 dosare pe procuror (56 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);

– DNA – 56 dosare pe procuror (84 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);

– DIICOT – 101 dosare pe procuror (107 dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);

– curți de apel – 56 dosare pe procuror;

– tribunale – 151 dosare pe procuror;

– judecătorii – 1.568 dosare pe procuror.

Datele arată că instanțele și parchetele din primul grad sunt cele mai încărcate și că, în continuare, există diferențe foarte mari pe volumul de activitate gestionat de judecătorii/procurorii de la același grad de jurisdicție. De aceea, principalele soluții pe care le am în vedere privesc atât nevoile și așteptările cetățenilor, cât și ale judecătorilor, procurorilor, avocaților și grefierilor, dar și ale mediului de afaceri.

Obiectivele vizate au ca scop protecția, promovarea și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești, a accesului facil și eficient al cetățeanului la justiție, precum și asigurarea și garantarea independenței justiției și a magistraților. O justiție independentă înseamnă însă și o justiție responsabilă pentru modul în care își îndeplinește misiunea constituțională.

1. Degrevarea instanțelor

După cum am arătat mai sus, volumul de muncă în instanțe este imens. Sunt judecători ce pronunță și motivează peste o mie de hotărâri anual, ceea ce este inuman. Numărul mare de dosare pe judecător își pune în mod direct amprenta asupra calității actului de justiție. Conform statisticilor europene, România este țara care, în perioada 2015-2017, a înregistrat cel mai mare număr de dosare nou înregistrate în materie civilă și comercială pe suta de locuitori, situându-se în plutonul fruntaș și în privința cauzelor de contencios administrativ.

2. Măsuri împotriva criminalității organizate și, în special, împotriva traficului de persoane umane

Am arătat deja că acesta este unul din obiectivele principale, ce necesită însă o abordare integrată, care să includă, alaturi de Ministerul Justiției și Ministerul Public, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, ONG-uri specializate. Dincolo de strategii deja existente, ONG-urile ce lucrează la firul ierbii, cu victimele traficului, pot oferi informații esențiale despre problemele reale cu care se confruntă și oferi soluții concrete, de aceea prima întălnire pe care aș avea-o ar fi cu acestea. Pe de altă parte, exista o legătură strânsă intre corupție și criminalitatea organizată, de aceea va fi necesară o analiză cu privire la cauzele instrumentate de DNA și DIICOT având că obiect fapte de corupție și legătura cu crima organizată. În funcție de concluziile analizei se vor putea stabili și soluții de prevenire și combatere eficientă pentru viitor.

3. Combaterea corupției

Combaterea corupției este o necesitate pentru orice stat ce are respect pentru cetățenii săi. Lupta împotriva corupției nu trebuie însă transfomată în ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje sau abuzuri. Am arătat în mod constant că toleranța față de derapaje sau abuzuri nu ajută lupta împotriva corupției, ci o decredibilizeaza. Ca atare, o combatere a corupției sustenabilă în timp trebuie dusă prin dosare făcute profesionist, care să reziste controlului instanțelor de judecată, dublată de focalizarea pe recuperarea prejudiciilor. În plus, pentru o eficientă combatere a corupției, măsurile punitive trebuie dublate de măsuri preventive, cum sunt creșterea transparenței și reducerea birocrației.

4. Relația cu Comisia Europeană

România este în continuare sub monitorizarea Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Voi întări componenta de cooperare în cadrul mecanismului atât prin comunicare constantă, cât și prin întâlniri directe cu oficialii europeni. Voi facilita, de asemenea, întâlnirea oficialilor europeni cu liderii din justiție, pentru ca aceștia să aibă informații complete și corecte despre sistem. În relația cu Comisia Europeana cea mai facilă raportare este de a promite declarativ că implementezi orice recomandare, fară nici o analiza. Ar fi însă o soluție demagogică, cu rezultate contrare, paradoxal, chiar obiectivelor urmărite de Comisie. O recomandare trebuie să aibă în spate o bază factuala corectă și completă. În lipsa acesteia concluziile sunt, inevitabil, eronate. Din acest motiv dialogul, comunicarea și cooperarea sunt fundamentale în cadrul acestui mecanism.

Am avut mereu o relație deschisă, francă și onestă cu Comisia Europeană și intenționez să recâștig respectul reciproc și la nivel instituțional. Voi acționa perfect transparent, explicând oficialilor europeni problemele din justiție în toată complexitatea lor, propunând și analizând apoi în comun soluțiile. Justiția din România este o justiție europeană, iar valorile la care toți trebuie să ne raportăm sunt valorile fondatoare ale Uniunii Europene: respectarea demnității umane, libertății, democrației, egalității și statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului.

5. Independența financiară a instanțelor

Independența financiară a instanțelor este un element fundamental al independenței justiției. Cu excepția ICCJ bugetele instanțelor, care sunt parte a puterii judecătorești, au continuat să rămână la Ministerul Justiției, care e parte a puterii executive. An de an s-a amânat punerea în aplicare a unei prevederi legale care dispunea mutarea bugetului instanțelor de la MJ la ICCJ, pentru ca anul trecut prevederea transferului să fie eliminată cu totul din lege prin ordonanță de urgență. După o consultare cu Secția pentru judecători a CSM și cu ICCJ, voi propune o inițiativă legislativă pentru rezolvarea acestei probleme recurente. Este absurd ca puterea judecătorească, independența potrivit Constituției, să nu își gestioneze independent bugetul, în timp de Ministerul Public, IJ, CSM și ICCJ o fac.

6. Procedură transparentă de numire la conducerea parchetelor

Numirea în funcții de conducere la vârful parchetelor trebuie făcută printr-o procedură transparentă, care să asigure egalitate de șanse candidaților și să permită selectarea în asemenea funcții a celor mai buni procurori. Procurorii stiu cel mai bine care e profilul de sef pe care îl consideră optim, de aceea voi iniția o consultare cu parchetele pentru ca procurorii să profileze calitățile șefilor pe care și-i doresc. Dezavuez din start orice înțelegeri subterane în privința numirii procurorilor șefi. În nici un caz, dacă voi fi ministru, numirea procurorilor șefi nu va fi rezultatul vreunor înțelegeri politice, așa cum din păcate s-a întâmplat în trecut, cu efecte vădit nocive pentru justiție.

7. Logistica și infrastructura instanțelor și parchetelor

Ministerul Justiției vă trebui să lucreze cu CSM-ul pentru continuarea măsurii de optimizare a hărților judiciare și de reechilibrare a schemelor de personal pentru instanțe și parchete. Logistica în foarte multe instanțe și parchete este la pământ, acestea funcționând, spre exemplu, cu computere vechi de peste 10-12 ani, care mai mult se strica decât funcționează. Sunt instanțe și parchete ce funcționează în clădiri ce stau să se dărâme sau în condiții total improprii activității acestora. Toate proiectele de infrastructură aflate la Minsiterul Justiției trebuie deblocate. Doresc să consult toți liderii din justiție și ministerele de resort (finanțe, fonduri europene, etc) pentru a găsi mijloacele financiare necesare pentru investiții în justiție. Nu se poate cere performanță, calitate și eficiență în justiție fară investiții.

8. Digitalizarea justiției

Digitalizarea justiției a devenit normă în foarte multe state deoarece scade costurile și creste eficiența și echitatea. Unele curți de apel, urmând modelul Curții de Apel Cluj, au implementat dosarul electronic. Cererea de chemare în judecată se poate depune direct pe site-ul Curții, toate actele sunt scanate, iar părțile au acces la ele prin intermediul unei parole. Acest lucru ajuta enorm și avocații, care nu mai trebuie să stea la rând la arhivă pentru a citi fizic dosarul. Sistemul trebuie extins la toate instanțele și perfecționat, astfel încât să permită, printre altele, plata taxei de timbru on line direct pe portal, notificare pe email sau telefon când s-a primit un nou act la dosar etc. De asemenea, baza de date imensă reprezentată de hotărârile judecătorești publicate trebuie folosită pentru îmbunătățirea actului de justiție, o analiză de profunzime a acesteia oferind informații importante legate de tendințele jurisprudențiale, practica neunitară, tip de legislație ce generează sistematic litigii etc. Toate aceste lucruri se pot face cu un sistem IT bine făcut, la construcția căruia sunt convinsă că și-ar aduce aportul excepționalii IT-iști români.

9. Transparentizarea justiției

Ministerul Justiției trebuie să devina model de bune practici în materia accesului la informații de interes public. Voi face demersuri, de asemenea, pentru publicarea ordinelor cu caracter general emise de procurorii șefi, conform recomandărilor europene, precum și pentru aplicarea prevederilor legale ce impun publicarea tuturor actelor extrajudiciare ce au privit sau influențat justiția.

10. Personalul auxiliar din instanțe și parchete

Personalul auxiliar reprezintă partea mai puțin văzută a justiției. Aportul acestora la înfăptuirea actului de justiție este unul esențial, iar eforturile depuse de aceștia, în condiții de multe ori suprasolicitante, este unul ce trebuie recunoscut și respectat. Proiectul privind statutul acestora se află în dezbatere publică și sunt deschisă oricăror propuneri de îmbunatățire a acestuia.

11. Problema SIPA

În 2017 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 410/9 iunie 2017, având că obiect “unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție”. Prin aceasta hotărâre, Guvernul a decis constituirea unei Comisii care va inventaria, declasifica sau, acolo unde va fi cazul, va trece la un alt nivel de clasificare sau de secretizare documentele din arhiva DGPA, după care le va preda instituțiilor cu competențe în domeniu. Hotărârea de Guvern instituia și obligația întocmirii de către comisie a unor rapoarte semestriale de activitate, a căror sinteză trebuia publicată pe pagina de internet a MJ. De la data adoptării acestei hotărâri au trecut mai bine de doi ani, fară că vreun raport sau informație privind arhiva SIPA să fie făcută publică. Trebuie verificate și făcute publice stadiul procedurilor și, în funcție de concluziile verificărilor, găsite soluții la problema spinoasă a arhivei, soluții ce trebuie discutate și stabilite în comun cu CSM.

12. Studierea justiției comuniste și deschiderea arhivelor Ministerului Justiției

Dacă după 1989 au existat foarte multe studii despre fosta Securitate, ba chiar avem un Consiliu National pentru Studierea Arhivelor Securității, exista însă foarte puține studii tehnice, critice, juridice, istorice cu privire la justiția din perioada comunistă. Daca fosta Securitate îi zdrobea pe oameni în anchete, a fost justiția din perioada comunistă cea care i-a condamnat. Pentru un prezent sănătos, eliberat de metehnele trecutului totalitar, este important să cunoaștem modul în care justiția a fost folosită în comunism. Intenționez de aceea să deschid arhivele Ministerului Justiției pentru cercetare și să ofer orice sprijin necesar cercetătorilor care doresc să studieze acest aspect al totalitarismului din Romania.