Sanatoriul de la Parchetul Curtii de Apel

Dosare vechi, cu prejudicii de zeci si sute de miliarde de lei, zac de ani de zile in sertarele procurorilor de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi.

In 2005, din 250 de dosare inregistrate, procurorii au reusit sa finalizeze doar 2 rechizitorii.In acest ritm, dosarele au sanse sa fie rezolvate abia in urmatorii 20 de ani, probabil de catre alti procurori, care vor veni in locul celor de acum, majoritatea cu varste de peste 50 de ani.

Venerabilul procuror Dan Badarau, in varsta de 58 de ani, si care mai are 6 ani pana la pensie, spune senin, la orele amiezii, ca asteapta sa se faca „ora legala”, adica ora 16, cand poate pleca acasa.

Procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel sunt socotiti „asii” magistraturii.

Teorectic, in aceasta institutie, ajung sa profeseze procurori care au demonstrat competente profesionale de-a lungul carierei, urcand treapta cu treapta, de la procuror la Parchetul de pe langa Judecatorie, care se ocupa cu precadere de dosarele sectiilor si posturilor de politie, pana la procuror la Parchetul de pe langa

Tribunal, care are ca atributii infractiuni economice sau judiciare, din sfera celor de mare violenta, talharii si omoruri.

Cei 12 procurori de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel ar face sa paleasca de invidie orice persoana care lucreaza in alt domeniu de activitate.

Cu salarii pe masura functiilor, care, pana la marirea lefurilor din justitie, depaseau 40 de milioane de lei, in functie de vechime si de pozitie, procurorii celei mai inalte institutii din Ministerul Public, care raspund de parchetele locale din doua judete, Iasi si Vaslui, au avut rezultate care ar face pe orice om de bun simt sa se intrebe pentru ce sunt platiti din bani de la bugetul statului, la care toti cotizam cu taxe si impozite. Asta in conditiile in care acesti procurori au primit o marire de salariu de 40% incepand cu luna aprilie, deci vor incasa in medie 80 de milioane de lei pe luna.

Doua rechizitorii intr-un an

In 2005, procurorii au inregistrat 250 de dosare, fiecare dintre acestea fiind socotit un dosar complex, in care este vorba de prejudicii insemnate, de zeci si sute de miliarde de lei, si in care sunt implicate mai multe persoane.

Dintre acestea, 192 de dosare sunt la Sectia de Urmarire Penala, unde sef este procurorul Dan Badarau, si 58 sunt in supraveghere penala. Din cele aflate la Urmarire Penala, s-au dat solutii in 121 de dosare, iar la cele in supraveghere, s-au intocmit doar doua rechizitorii.

„Trebuie sa tinem cont de faptul ca procurorii de la Curtea de Apel solutioneaza conflictele de competenta dintre parchete sau solutioneaza plangeri impotriva procurorilor, notarilor sau politistilor”, spune Monica Stefan, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Curtea de Apel.

Insa nimeni nu stie nimic despre cum s-au solutionat diverse sesizari, nici de ce, de exemplu, in ce cazuri, extrem de controversate, s-au dat solutii de neincepere sau scoatere de sub urmarirea penala.

Procurorul general Maria Pohoata a putut fi vazuta doar in luna octombrie a anului trecut, cand, la initiativa Ministerului Justitiei, a fost obligata sa organizeze Ziua Portilor Deschise. Atunci, a vorbit despre faptul ca procurorii nu mai au competente in domeniul arestarilor, lucru care se stia de mai bine de doi ani.

Nimic despre activitatea institutiei pe care o conduce. Bilantul Parchetului de pe langa Curtea de Apel nu a fost prezentat nici pana in ziua de azi, astfel incat nimeni nu are o explicatie pentru ritmul de melc in care se rezolva dosarele penale, unele vechi de trei sau patru ani.

Fata de procurorii de la Parchetele locale, care, in medie, lucreaza la 500 sau 600 de dosare pe an, cei de la Curtea de Apel pot spune ca serviciul este sanatate curata.

Cu o leafa dubla fata de a celorlalti, studiaza cateva zeci de dosare pe an, pe care le pot amana si pentru celalalt an prin metoda arhicunoscuta „mai cerem o expertiza” sau „mai cerem niste acte de la Politie, de la Finante, de la Vama”.

Si uite asa, procurorii ajung in fiecare luna sa isi ia binemeritatul salariu, pleaca in fiecare zi la ora 16 de la serviciu, nu sunt obligati sa stea peste orele de program – pentru ca nici nu au vreun motiv. Nu retin pe nimeni si nu acuza pe nimeni de nimic.

Averi pe masura functiilor

Procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel au si cele mai consistente declaratii de avere, comparativ cu cele ale procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatorie sau de pe langa Tribunal.

De exemplu, pentru procurorul Dan Badarau, ar trebui sa fie inventat un formular special de declaratie de avere, pentru ca randurile prevazute de Ministerul Justitiei nu ii ajung pur si simplu, acesta fiind nevoit sa scrie si pe margini numarul caselor, terenurilor si apartamentelor.

Cam ilizibil, dar pentru asa avere, nici nu putem avea pretentii sa vedem scris in clar ce suprafata are fiecare, cand a fost dobandita si ce valoare impozabila a fost declarata.

In 2004, a cumparat doua spatii comerciale a caror valoare de impozitare este de un miliard de lei vechi. Familia Badarau mai detine un apartament, o garsoniera, o vila pe mai multe etaje in Bucium, de 400 mp, si un cont curent de nu mai putin de 40.000 de euro.

Maria Pohoata, prim procuror al Parchetului de pe langa Curtea de Apel, detine diferite cote din cele 5 hectare achizitionate de familie pana in prezent. A incheiat lucrarile la o vila in Bucium, valoarea de impozitare a acesteia fiind de trei miliarde de lei.

De asemenea, familia Pohoata mai detine o casa de vacanta din 1994, doua apartamente, doua masini, o Dacia si un Cielo, dar si un depozit bancar de 700 de milioane de lei. Prim-procurorul adjunct Eugenia Virvescu a primit mostenire un apartament si este proprietara a 340 de metri patrati de teren.