Corina Crețu confirmă că autoritățile locale pot deveni beneficiari ai banilor europeni pentru construcția spitalelor regionale. Condiția: Guvernul să solicite acest lucru Comisiei Europene

„Cele 3 spitale regionale pot fi finanțate din fonduri europene în perioada curentă de programare”, afirmă comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, într-un răspuns la o interpelare pe această temă formulată de europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu, în care arată, de asemenea, că Guvernul român nu a depus până acum niciun proiect și nu a finalizat vreu studiu de fezabilitate, lucruri așteptate de Comisia Europenă: „La ora actuală așteptăm depunerea proiectelor de către Guvernul României.” Corina Crețu confirmă, în scrisoare, că autoritățile locale pot deveni beneficiari ai banilor europeni pentru construcția spitalelor regionale (așa cum a solicitat CJ Cluj), în locul Ministerului Sănătății, condiția fiind aceea ca Guvernul să solicite acest lucru Comisiei Europene.

„În ceea ce privește propunerea dumneavoastră de a desemna Consiliile Locale din cele 3 județe ca beneficiari ai proiectelor, aș dori să vă asigur că o implicare serioasă în cadrul acestui proces este de o importanță deosebită atât la nivel național, cât și la nivel local. Recomandarea mea este ca toți actorii locali să se angajeze într-un dialog tehnic cu Ministerul Sănătății pentru elaborarea planurilor locale de dezvoltare în domeniul sănătății”, arată comisarul european.

Comisarul european subliniază că „În prezent, beneficiarul desemnat al proiectului este Ministerul Sănătății. Totuși, Programul Operațional Regional, la fel ca oricare al program operațional, poate fi modificat în cursul unei perioade de programare la cererea autorităților naționale. Nu este de competența Comisiei să decidă asupra beneficiarilor individuali care fac obiectul programului; acest aspect intră în responsabilitatea Guvernului României.„

Potrivit scrisorii comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu, Guvernul României nu a depus până acum nici un proiect la Comisia Europeană pentru cele 3 spitale și nu a finalizat vreun studiu de fezabilitate.

„Vă asigur că dacă vom primi cererile de finanțare pentru cele 3 spitale regionale, atât serviciile mele DG Regio, cât și Banca Europeană de Investiții (BEI) vor face tot ce le stă în putință ca ele să fie finalizate cu succes”, afirmă Corina Crețu, atrăgând însă atenția că„Guvernul român trebuie să ia deciziile necesare pentru a evita întârzierile suplimentare care ar submina posibilitatea lansării cu succes a celor trei proiecte și, ca urmare, utilizarea fondurilor Uniunii Europene disponibile în acest scop până la sfârșitul perioadei actuale de finanțare, în 2023.”

„Primul pas ar fi finalizarea studiilor de fezabilitate pentru cele trei spitale și aprobarea acestora de către autoritățile române înainte ca o cerere de ‘proiect fazat’ să fie adresată Comisiei. Comisia este pregătită pentru discuții tehnice privind modul de adaptare a bugetului disponibil la estimările costurilor, luând în considerare un scenariu realist de timp”, mai scrie Corina Crețu.

Marian-Jean Marinescu: „Guvernul PSD-ALDE îngroapă proiectul spitalelor regionale”

La rândul său, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu acuză că „Guvernul PSD-ALDE îngroapă proiectul spitalelor regionale. Comisarul pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu, a răspuns în scris interpelării mele și confirmă că spitalele regionale ar putea fi construite acum, și nu în 2020, cum doresc miniștrii Rovana Plumb și Sorina Pintea. Mai mult, consiliile județene din Dolj, Clujși Iași ar putea oricând deveni beneficiari în locul Ministerului Sănătății. Cu o singură condiție: guvernul trebuie să dorească și să solicite acest lucru Comisiei, mai afirmă Comisarul Crețu.”

„Comisarul Corina Crețu a răspuns interpelării mele scrise referitoare la spitalele regionale din Cluj-Napoca, Craiova și Iași. În scrisoare, dna Crețu validează propunerile mele:

1. confirmă că spitalele pot fi finanțate în actuala perioadă de programare (deci nu este necesară amânarea dupa anul 2020)

2. confirmă că, la solicitarea guvernului român, consiliile județene din Cluj, Iași și Dolj pot deveni beneficiarii acestor proiecte în locul Ministerului Sănătății.

În scrisoare, Comisarul Crețu mai arată că guvernul nu a depus încă nici un proiect la Comisia Europeană și că nici studiile de fezabilitate nu au fost finalizate”, subliniază europarlamentarul PNL.

Marian Jean Marinescu cere „guvernului, miniștrilor Rovana Plumb și Sorina Pintea, să solicite Comisiei Europene modificarea Programului Operațional Regional si desemnarea ca beneficiari consiliile județene din Cluj, Dolj și Iași. Cele trei consilii județene sunt pregătite, vor să depună proiectele acum, și nu să le amâne.„

„În calitate de coordonator al Grupului PPE din Parlamentul Eurpean pentru elaborarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, le atrag atenția premierului Viorica Dăncilă, precum și miniștrilor Rovana Plumb și Sorina Pintea că după 2021 România va beneficia de mai puțini bani de la UE. Acum România poate beneficia de până la 85% cofinanțare din partea UE, iar din anul 2021 doar de 70%. Construirea spitalelor regionale după anul 2021 va costa România mai mult, iar responsabilitatea pentru această risipă de milioane de euro o are doar guvernul PSD-ALDE”, atrage atenția europarlamentarul PNL.

Sorina Pintea susține că, cu cât se fac mai târziu, spitalele vor fi mai ieftine

Spitalele regionale (Iași, Craiova și Cluj) ar urma să fie construite după anul 2021, însă cu un procent mai mare de co-finanțare din fonduri europene, România solicitând o majorare a procentului de co-finanțare din bani europeni, în exercițiul financiar 2021-2027, de la 50% la 85% – este explicația ministrului Sănătății, Sorina Pintea, pentru amânarea proiectelor celor 3 spitale.

„Nu s-a întârziat pentru că n-a vrut Guvernul sau n-a vrut Ministerul Sănătății, ci pentru că există niște proceduri pe care acești consultați le-au respectat și pe mine mă mâhnește că anumite comunități locale care nu au fost atât de implicate spun că Ministerul Sănătății și Guvernul nu vor”, susținea ministrul Sănătății, în decembrie 2018.

Construcția celor 3 spitale ar urma să înceapă „pe exercițiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanțare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun și că aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine, pentru că și sursa de finanțare este foarte clară în acest moment”, mai spunea atunci Sorina Pintea.

Ministrul Sănătății mai spunea, în decembrie anul trecut, că „Valoarea unui spital este de 400 de milioane de euro – construcție plus dotare. Pentru că în 2014, când s-au cerut bani pentru spitale regionale, s-au cerut doar pentru construcție – co-finanțarea României fiind de 50% și co-finanțarea Europei de 50%. De aceea sumele alocate erau mai mici. Așa s-au făcut estimările în 2014. De la 100 de milioane de euro pe spital la 400 de milioane de euro este o mare diferență și cred că era de datoria noastră să găsim surse viabile astfel încât aceste spitale să se facă.”

„În momentul în care am avut ultimele discuții, la Bruxelles, cu consultanții Băncii Europene de Investiții – pentru că Ministerul Sănătății a fost la Bruxelles să solicite fonduri suplimentare în 27 septembrie, iar răspunsul a fost „Nu avem” – în momentul în care consultații au spus „Vom preda studiul de fezabilitate”, am luat legislația și am verificat care sunt termenele. Ajungeam cu începutul construcției efectiv 2020-2021. Și atunci, după o discuție cu doamna prim ministru, și ulterior cu doamna comisar Corina Crețu, s-a decis că fazarea ar fi o soluție foarte bună. Adică să începem construcția pe exercițiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanțare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun și că aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine, pentru că și sursa de finanțare este foarte clară în acest moment”, a adăugat Sorina Pintea.

Ministrul Sănătății a mai susținut că „Nu s-a întârziat pentru că n-a vrut Guvernul sau n-a vrut Ministerul Sănătății, ci pentru că există niște proceduri pe care acești consultați le-au respectat și pe mine mă mâhnește că anumite comunități locale care nu au fost atât de implicate spun că Ministerul Sănătății și Guvernul nu vor. Vrem, o să atragem aceste fonduri și vom construi aceste spitale, dar cred că trebuie să le construim cu costuri cât mai mici pentru România, dacă există aceste fonduri europene. Eu sper că s-a înțeles exact și că nu există niciun exercițiu de imagine.”

Clujul vrea să își facă spital regional pe cont propriu

Consiliul Județean Cluj a cerut oficial, în luna noiembrie,Comisiei Europene și autorităților de la București preluarea proiectului spitalului regional. Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, declara atunci pentru HotNews.ro că „Să stau să mă uit cum Guvernul nu depune proiecte pentru finanțare europeană, când avem banii care ne așteaptă, este inadmisibil. Guvernul a amânat accesarea banilor după 2020-2025, iar noi nu avem niciun motiv să stăm să așteptăm. „

Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, declara, în noiembrie, pentru HotNews.ro, că în acest moment „sunt 9 miliarde de euro care nu sunt trași pentru infrastructură”, iar dacă ghidul Programului Operațional Regional se va modifica astfel încât Consiliul Județean să poată fi eligil pentru spitalul regional, pașii pentru construirea acestuia ar putea fi demarați anul viitor.

„Depinde foarte mult de modificarea ghidului pe POR, ca să putem fi și noi eligibili pe POR, pentru spitale regionale. Dacă s-ar modifica ghidul și ne-ar da posibilitatea să putem depune noi proiectul de finanțare, am putea să câștigăm noi această finanțare și să dăm drumul la construcție”, a explicat Alin Tișe.

Alin Tișe: Am dat ministerului un teren de 14 hectare, iar acum nu mai vrea să facă spitalul din diverse motive

Despre motivele care au făcut ca CJ Cluj să ia decizia de a lua lucrurile în propriile mâini, Alin Tișe declara, luna trecută, pentru HotNews.ro, că „Atâta timp cât Guvernul a amânat accesarea banilor după 2020-2025, noi nu avem niciun motiv să stăm să așteptăm. Atâta timp cât noi, dacă s-ar modifica ghidul, am putea să tragem banii de îndată. Sunt 9 miliarde de euro care nu sunt trași pentru infrastructură. Iar noi, dacă devenim titulari prin ghid al unei finanțări, în acel moment Consiliul Județean devine titular pentru construirea spitalului.”

Potrivit lui Alin Tișe, Consiliul Județean Cluj „are până acum bani europeni trași, avem două finanțări de peste 1 miliard de lei, adică vreo 250 de milioane de euro, bani trași în 2 ani – tot ce înseamnă infrastructură de transport, spitale, dotări de spitale”.

Alin Tișe consideră „inadmisibil” faptul că Guvernul nu accesează finanțarea care există în acest moment și subliniază că nu este o problemă care ține de politică, ci de nevoia de a avea un spital: „Nimic nu oprește Guvernul, pe urmă, dacă vrea să investească în dotarea spitalelor, să o facă, dar noi nu mai putem să stăm. Am dat Ministerului Sănătății un teren de 14 hectare, cu titlu gratuit, să facă spitalul, iar acum nu mai vor să îl facă din diverse motive, cu toate că comisarul Corina Crețu a spus explicit că există bani, ei doar trebuie să fie trași. Să stau să mă uit cum ei nu depun pentru finanțare, când avem banii care ne așteaptă, este inadmisibil.

Aici nu discutăm de politică, discutăm despre nevoia de a avea un spital. Noi avem foarte multe spitale în oraș, oferim servicii medicale întregii regiuni, beneficiarii serviciilor medicale sunt din întreaga regiune. 60% din beneficiarii serviciilor medicale de la Cluj sunt din afara orașului Cluj, sunt din toată regiunea, din alte județe. Asta înseamnă că oamenii vin la Cluj pentru servicii medicale și de asta noi nu mai putem să așteptăm la nesfârșit, să ne uităm la cer. Dacă Guvernul își va reveni și va înțelege prioritatea acestor spitale, va putea să dea bani pentru dotarea lor măcar.”

Șeful CJ Cluj mai spune că pașii pentru construcția spitalului ar putea fi demarați imediat după obținerea finanțării, posibil anul viitor: „Noi în momentul în care obținem finanțarea, dăm drumul imediat, vedem ce studii are Ministerul Sănătății, avem PUZ-ul făcut deja pentru teren, 14 hectare, terenul este foarte generos, la ieșirea din Cluj spre Oradea. Noi estimăm că anul viitor am putea să demarăm acești pași pentru construirea spitalului. Pe aceste considerente, dacă se modifică ghidul, noi putem foarte simplu să depunem noi proiectul, să obținem finanțarea europeană și să dăm drumul la lucrări, la studiu de fezabilitate, la tot ce înseamnă un astfel de spital. E totuși o clădire de spital, nu construim sub ocean și nici nu construim turnuri de 200 de etaje. Construim totuși o clădire de spital, despre asta vorbim.”

Întrebat cât se estimează că va costa clădirea spitalului, Alin Tișe spune că și la acest capitol, lucrurile la Ministerul Sănătății sunt neclare: „Ministerul a făcut atât de multe studii că nu mai știu pe care să le cred. Au vorbit de 150 de milioane de euro, apoi de 200 de milioane de euro, apoi de 250. Noi nu suntem aici la loto, construim o clădire de spital, nu înțeleg ce este atât de complicat. Există standarde de cost pentru tot ceea ce se construiește în ziua de azi, nu inventăm apa caldă. Toate aceste lucruri se cunosc, nu trebuie să inventăm nimic, noi trebuie doar să le aplicăm.”

CJ Cluj a cerut oficial Comisiei Europene și autorităților de la București preluarea proiectului spitalului regional

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a transmis Comisiei Europene, dar şi Autorităţii de Management din Ministerul Dezvoltării, o adresă oficială prin care solicită preluarea de către forul administrativ judeţean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgenţă de la Cluj, potrivit unui comunicat de presă al CJ.

„Această solicitare este o continuare firească a demersurilor pe care le-am întreprins în mod constant, atât în primul şi în actualul mandat la conducerea Consiliului Judeţean, cât şi în calitate de senator de Cluj, pentru construcţia acestui obiectiv medical de o importanţă strategică. Consider că expertiza necesară derulării unui proiect de o asemenea anvergură precum şi capacitatea noastră financiară şi instituţională au fost deja dovedite de fondurile europene în valoare de circa 190 milioane de euro pe care le-am accesat în actuala perioadă de programare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, educaţionale şi de sănătate”, a arătat Alin Tişe, într-un comunicat al instituției.

Potrivit solicitării adresate comisarului european Corina Creţu şi conducerii Autorităţii de Management pentru POR din cadrul MDRAP, preşedintele CJ Cluj solicită acestor instituţii să agreeze şi să propună modificarea Programului Operaţional în sensul înlocuirii Ministerului Sănătăţii, ca şi aplicant eligibil, cu unităţile administrativ-teritoriale, respectiv judeţele pe raza cărora s-a decis amplasarea spitalelor regionale, în calitate de proprietari ai amplasamentelor propuse.

”O asemenea modificare este necesară întrucât, potrivit POR 2014 – 2020, se prevede în mod expres ca activităţile privind spitalele regionale de urgenţă să aibă ca beneficiar Ministerul Sănătăţii, cel ale cărui demersuri au înregistrat, până în prezent, progrese minime. Realizată în regim de urgenţă, iniţiativa va permite Consiliului Judeţean Cluj să demareze toate procedurile de realizare a acestui proiect prioritar, absorbind fondurile europene alocate în prezenta perioadă de programare”, se arată în comunicat.

În prezent, în judeţul Cluj funcţiile unui spital regional unic sunt îndeplinite de cinci spitale, cu o structură de 45 de clădiri separate şi care au, în total, 3.100 de paturi. În plus, în ultimii 2 ani, adresabilitatea serviciilor de urgenţă a crescut la nivelul judeţului de cel puţin 3 ori datorită pacienţilor care provin din judeţele limitrofe.