Studiu de caz despre fondurile europene: Odiseea neputintei de a atrage 84 de milioane de euro pentru internet broadband in zonele albe

Din 2007, fonduri europene de 84 de milioane de euro zac nefolosite de Romania. Destinatia lor este infrastructura de internet de banda larga (broadband) in zonele in care populatia nu are nici o posibilitate de acces la internet (zone albe). Mai mult, pentru ca in vara anului 2010, ministerul condus de Gabriel Sandu a incercat sa transfere aceste fonduri catre controversatul proiect eRomania, Comisia Europeana a blocat alocarea acestor bani pana la aparitia unui proiect coerent, sub asistenta UE. Solutia parea ca a fost gasita in primavara acestui an, insa lucrurile s-au blocat pentru ca statul si operatorii nu s-au inteles cine sa fie proprietarul noii infrastructuri. Acum se dezbate o noua solutie in care statul e proprietar dar operatorii primesc drept de folosinta de 15-20 de ani.

• „UE a decis blocarea acordarii acestor fonduri europene catre Romania, dupa ce, in luna iunie 2010, Ministerul Comunicatiilor (n.a sub conducerea lui Gabriel Sandu) anunta intentia de a transfera aceste fonduri catre servicii de e-guvernare din platforma eRomania. Pe 13 decembrie 2010, reprezentantii DG REGIO au transmis autoritatilor romane o scrisoare in care solicita realizarea unei echipe de proiect, sub coordonarea MCSI, care sa se consulte cu oficialii Comisiei Europene, pentru a identifica modelul exact de implementare a acestor fonduri”, se arata in draftul noului proiect supus dezbaterii publice de Ministerul Comunicatiilor.

HotNews.ro a scris in premiera despre blocarea acestor fonduri de catre Comisia Europeana, in luna ianuarie din acest an, in urma unui interviu cu actualul ministru al Comunicatiilor Valerian Vreme. Acesta anunta la acel moment crearea unui grup de lucru interministerial care lucreaza la un proiect pe acest domeniu. Era vorba de o echipa a carei compenenta era ceruta de Comisia Europeana si care beneficia de asistenta de la experti europeni.

• Noile retelele de broadband vizeaza 3648 de localitati din rural in care traiesc aproape un milion de persoane

In luna martie din acest an, Eduard Lovin, consilier al Ministrului Vreme anunta finalizarea acestui proiect, in care operatorii ar fi participat prin cofinantare dar ar fi ramas proprietarii noii retele de distributie de broadband create.

O infrastructura de internet de banda larga, care ar fi acoperit 3648 de localitati din Romania, unde locuiesc in prezent circa un milion de persoane fara posibilitatea accesului la internet,

• „Ratiunea pentru care am ales acest model in care ne adresam catre operatori indiferent ca sunt privati sau de stat, o reprezinta faptul ca avem posibilitatea dublarii acestor fonduri de 84 de milioane de euro atrasi de la Comisia Europeana care sa duca la extinderea infrastructurii de internet in Romania, prin cofinantarea operatorilor”, preciza la acel moment Eduar Lovin.

Doua luni mai tarziu, mai multe surse guvernamentale si de la operatori au precizat pentru HotNews.ro ca acest proiect ar fi blocat de STS, care vrea ca aceasta retea sa ramana in proprietatea statului.

Noul proiect aflat in dezbatere: Operatorii primesc drept de folosinta pentru 15-20 de ani asupra retelelor si pot chiar deveni proprietari, in anumite conditii

• „Am auzit si eu de o astfel de varianta dar vreau sa spun ca nici pe departe nu pot incuraja o astfel de idee. De ce? CE nu finanteaza si nu poate accepta finantari in situatia in care acele servicii, infrastructuri, retele, echipamente etc nu sunt la dispozitia populatiei. Mai mult, orice ingerinta a unei institutii a statului este respinsa din start. Cu alte cuvinte nu am fi primit banii. Statul nu e in masura de a-si da cu stangul in dreptul. Au existat niste temeri semnalate de operatori in cadrul intalnirilor, ca ei sa se implice la inceput si apoi sa vina institutia mentionata de d-voastra si sa ne preia retelele. Monitorizarea proiectelor cu finantare UE se face insa extrem de strict”, a declarat pentru HotNews.ro Corneliu Manescu, coordonatorul noului proiect lansat in dezbatere publica.

Prima sesiune de consultari publice pe marginea acestui proiect se va incheia pe 10 ianuarie 2012, iar pe baza pe baza raportului comun asumat de toti participantii, pre-notificarea oficiala va fi transmisa catre CE , termenul limita pentru aceasta fiind 25 ianuarie 2012.

Cum explica atunci Corneliu Manescu de ce s-a renuntat la acel proiect la care participasera si expertii UE? Tocmai pentru a se obtine mai repede finantarea UE, sustine acesta.

• „La momentul asta daca s-ar merge pe o idee a proprietatii private, proprietarul trebuie sa vina cu cofinantare, cu proiectul tehnic, cu toata partea de autorizari. Nu exista timp in care sa se faca lucrul asta. Nu spun ca n-ar fi fost posibil dar asta ar fi trebuit sa se intample in 2008, pentru ca programul a fost lansat in 2007. Am avut discutii recent cu oficialii CE pe marginea acestui model si mesajul de la ei este extrem de pozitiv pentru ca si-au dat seama ca este singura varianta prin care ne putem incadra in termen. Altfel pierdem banii”, a precizat Corneliu Manescu.

Care sunt noutatile cu care vine noul proiect

Ministerul Comunicatiilor a dat vinerea trecuta un comunicat in care prezinta si elementele de noutate cu care vine acest proiect si despre care spune ca au fost aduse la cunostinta oficialilor europeni pe 20 octombrie si respectiv 14 noiembrie 2011. Printre acestea sunt:

• „Garantarea sprijinului politic la nivel intern, prin aprobarea in 5 octombrie 2011 in sedinta de Guvern, a memorandumului cu tema: proiectul Ro-NET (n.a asa se numeste acest proiect)
• Realizarea unui consens cu toate partile interesate, prin redeschiderea sesiunilor de consultare publica;
• Posibilitatea pregatirii documentatiei de proiect si implementarea acestuia in termenul extrem de scurt ramas la dispozitie, prin organizarea unei singure faze de licitatie publica, si nu doua cum erau prevazute pana acum;
• Posibilitatea oferita operatorilor de a urmari modul de realizare a retelelor de broadband, deoarece acestia vor fi cei care-si vor alege ca subcontractori, firmele de constructie;
• Garantia oferita operatorilor de a-si dezvolta planurile de afaceri, prin acordarea dreptului de folosinta asupra infrastructurilor pe termene foarte lungi (15-20 ani);
• Respectarea principiului neutralitatii tehnologice, prin faptul ca proiectul se adreseaza tuturor platformelor tehnologice (radio, mobil, satelit, cablu fibra, etc.);
• Posibilitatea oferita operatorilor de a deveni proprietari ai segmentelor de retea de broadband, dupa finalizarea primei etape de folosinta (15-20 ani), daca opteaza la licitatie pentru neacordarea ajutorului de stat pentru operare, ci numai pentru constructie si echipare;
• Reducerea cheltuielilor de constructie, in faza de implementare si asigurarea unei sustenabilitati a proiectului in faza de operare, prin reducerea cheltuielilor cu spatiile de colocare in punctele de distributie, care vor fi asigurate acum de catre unitatile administrativ-teritoriale (UAT-uri), la nivelul fiecarei zone albe.
• Modalitatea de organizare a licitatiei, care va asigura participarea nediscriminatorie a tuturor categoriilor de operatori (mari, medii, mici), prin gruparea zonala si subzonala si limitarea participarii unui operator la un numar limitat dintre acestea”.

Termene de implementare de urmarit in perioada urmatoare

Dupa transmiterea documentului de pre-notificare catre Comisia Europeana, se va astepta raspunsul oficialilor europeni. Daca acesta va fi unul pozitiv, asa cum se asteapta Corneliu Manescu, autoritatile romane vor declansa o procedura de licitatie pentru stabilirea unui consultant pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect.

Stabilirea acestui consultant ar urma sa fie facuta „undeva in luna martie 2012, daca nu sunt contestatii. Cautam un consultant extern cu expertiza in domeniu”, a spus Manescu.

Studiul de fezabilitate ar urma sa fie finalizat pana la sfarsitul anului 2012, iar „cel mai tarziu pana in februarie 2013 trebuie sa avem aprobarea Comisiei Europene si demararea licitatiei privind construirea si atribuirea drepturilor de folosinta asupra retelelor”, a mai precizat pentru HotNews.ro coordonatorul proiectului Ro-Net.

Vezi in documentul atasat mai multe detalii despre acest proiect, nefinalizat inca.