Subiectele zilei: Lovitura de doua miliarde de euro a baietilor destepti din energie. De ce a crescut factura la curent a romanilor; Cele mai mari gafe din timpul regimului comunist: "purcei parfumati" la expozitia de animale si drumuri asfaltate intr-o noapte; DW: Abuzul de drept

Cum a inceput istoria terorista a Miscarii Legionare. Istoricul clujean Horia Nasra a realizat un studiu referitor la ceea ce este cunoscut in istoriografia romaneasca drept „Complotul din Dealul Spirii”. Este vorba de o actiune care avea sa duca la prima arestare a fondatorului Miscarii Legionare din Romania, Corneliu Zelea Codreanu. Fascistii din Miscarea Legionara au decis impuscarea oponentilor lor politici. De asemenea, ei erau decisi sa ii asasineze si pe o serie de lideri ai comunitatii evreiesti. Declaratiile oficiale date in fata anchetatorilor de liderii legionarilor demonteaza, prin ele insele, orice tentativa de reabilitare a acestei organizatii teroriste, care a practicat asasinatul politic si care a avut un caracter profund nociv. Integral in Romania Libera.

DW: Morala fabulei Schengen. Fortele politice romanesti se acuza reciproc de esecul admiterii in Spatiul Schengen fara sa remarce ca sunt si au fost mereu in aceeasi barca. Am mai spus ca Puterea si Opozitia nu ar trebui sa faca din Schengen un subiect de polemica interna. Problema admiterii depline in Europa priveste tara in intregul ei, cu toate partidele, cu toate straturile sociale si cu tot ce tine de concretul vietii cotidiene. Era o vreme in care presedintele Basescu si partizanii sai credeau ca Europa va admite Romania de dragul lor si au suferit o lectie amara. Cu atat mai amara cu cat administratia Basescu s-a bucurat intr-adevar de mai multa simpatie la Berlin, Amsterdam sau in alte parti influente ale Europei decat toate guvernele anterioare. Dar decizia admiterii in Schengen nu era o alianta politica, nu era un pact strategic, ci era o decizie de societate, care antrena lumea occidentala cu toate nivelele sale. Paradoxal, blocarea accesului Romaniei si Bulgariei sunt decizii mai democratice decat, de pilda, aceea de a oferi asistenta unui stat aflat in dificultate, in sensul ca tine seama de toate vocile publice, noteaza Deutsche Welle.

Cele mai mari gafe din timpul regimului comunist: „purcei parfumati” la expozitia de animale si drumuri asfaltate intr-o noapte. In timpul regimului comunist, de teama dictatorului Nicolae Ceausescu, romanii incercau sa execute ordinele cat mai bine, insa nu de fiecare data reuseau cu succes acest lucru. De multe ori, s-a intamplat ca oamenii sa incurce borcanele si sa transforme un ordin ceausist intr-o gafa care a ramas in istorie. In ultimele 100 de zile de dictatura, tabloul Elenei Ceausescu fuma la Botosani in ropot de apaluze trucate Mii de muncitori din Botosani stateau in luna septembrie din anul 1989 si asteptau de doua ore ca presedintele ‘Epocii de Aur” sa soseasca cu elicopterul. Era ultima vizita pe care Nicolae Ceausescu o facea in Moldova. La trei luni de la cuvantarea din Palatul Administrativ al Prefecturii din Botosani se va afla in fata unui pluton de executie, pentru 45 de ani de intuneric si suferinta, scrie Adevarul.

Lovitura de doua miliarde de euro a baietilor destepti din energie. De ce a crescut factura la curent a romanilor. Statul roman are de recuperat de la companiile CEZ, EON si ENEL 2 miliarde de euro. Banii reprezinta penalitati pentru ca cele trei companii nu si-au respectat angajamentele asumate in contractele de privatizare a cinci filiale Electrica. Un raport al Curtii de Conturi arata ca cele trei companii au cumparat filialele Electrica, promitand ca vor investi sute de milioane de euro in retehnologizare. In schimb, ancheta Curtii de Conturi a dezvaluit ca de fapt CEZ, EON si ENEL au investit in modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produsi de filialele pe care le-au cumparat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi este ca pretul energiei electrice nu ar fi trebuit sa creasca daca cele trei companii isi respectau promisiunile, informeaza Gandul.

Caderea asteptata si controversata a lui Mitica Dragomir. Dupa 17 ani la conducerea Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir a pierdut alegerile in fata lui Gino Iorgulescu. Predarea de stafeta s-a facut in stil profund romanesc, fiind insotita de scandaluri si acuzatii de interventii politice. Schimbarea conducerii Ligii nu a fost lipsita de scandal. Dumitru Dragomir a acuzat implicarea politicului, el felicitandu-i totodata pe Ponta si Dragnea pentru cum au conlucrat. Alegerea lui Iorgulescu in fruntea Ligii vine in contextul in care, la anul, vor avea loc alegeri si pentru sefia Federatiei Romane de Fotbal, acolo unde Gica Popescu are cele mai mari sanse. Mircea Sandu si-a anuntat deja intentia de a nu mai candida si de a-l sustine pe fostul tricolor al „generatiei de aur”. In aceste conditii fotbalul romanesc ar putea avea parte de o serie de modificari la scara larga, care in cele din urma i-ar putea schimba fata, informeaza Romania Libera.

Saptamana nebuna a politicienilor. Si in aceasta saptamana politicienii au spus lucruri trasnite. EVZ a facut o selectie a celor mai interesante sau pitoresti declaratii ale acestora. Valeriu Zgonea s-a depasit pe sine, iar Maria Grapini nu a ratat nici de aceasta data calificarea. Theodor Paleologu, deputat PDL: „Un om ca Mugur Isarescu are o imensa notorietate, toata lumea are bancnote cu semnatura lui, el nici nu mai are nevoie sa dea mita electorala”. Daniel Funeriu, consilier prezidential, catre Victor Ponta: „Pisi, daca esti mandru, de ce nu l-ai mai pus (doctoratul – n.r.) pe site-ul Guvernului?”. Crin Antonescu, presedintele PNL: „Asa ne place noua, sa dam rezolutii pe Codul silvic. Suntem fani Codul silvic”. Crin Antonescu: „Pesedistii vin aici si fac consum si mananca sandwich- urile mele. Domnul Zgonea vine aici si mananca sand wich-urile si apoi imi cere datoriile (Senatului catre Camera Deputatilor – n.r.). Stiti cum sunt pesedistii, dau navala!”.

DW: Abuzul de drept. Curtea Constitutionala a validat pentru a doua oara in acest an scaderea la 30% a pragului de participare in cadrul unui referendum si, de fiecare data, ca raspuns la contestatia presedintelui. Decizia Curtii Constitutionale are o semnificatie importanta care a fost umbrita de consideratii secundare: In lumina noii interpretari, decizia din 2012, privind conservarea cvorumului de 50% la referendumul de demitere a presedintelui pare pur si simplu o decizie partizana. Daca forul constitutional decide in 2013, de doua ori la rand, ca nu exista nici un temei pentru a stabili un cvorum la referendum, inseamna ca anul trecut singura explicatie au fost considerentele politice de circumstanta, informeaza Deutsche Welle.