Suprataxarea part-time: A devenit Parlamentul o anexă a Guvernului? Aleșii urmează să decidă în Camera Deputaților

Guvernul a mai introdus în 2018 suprataxarea part-time, iar Parlamentul care este superior, a abrogat-o după ce s-au văzut efectele. Totuși, Guvernul a reintrodus măsura în iulie prin Ordonanța creșterilor de taxe, arătând că este mai puternic decât Parlamentul.

Camera Consultanților Fiscali a făcut o sesizare ceva mai amplă la Avocatul Poporului, un motiv fiind și acesta: care e ordinea constituțională?

Acum se află în Parlament, la Camera Deputaților, OG 16/2022 (a creșterilor de taxe), iar dacă acceptă suprataxarea part-time reintrodusă de Guvern, înseamnă că este doar o anexă a Executivului.

Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a detaliat ceea ce am spus mai sus în cadrul unei conferințe.

“Legat de constituționalitate, un argument care mi se pare relevant și care a fost prezentat în expunerea noatră către Avocatul Poporului ține de ordinea constituțională din punct de vedere al rolului instituțiilor în stat. În acest caz particular al contractelor part-time avem o istorie în care Guvernul, inițial în decembrie 2017 (cu aplicare din 2018 n.r.), a dat ordonanța prin care a fost introdusă această taxare suplimentară. A luat o decizie în baza împuterncirii constituționale pe care Parlamentul o acordă Guvernului de a legifera prin OUG”, a afirmat Manolescu.

Practic, spune el, s-a luat o decizie pe care ulterior Parlamentul, printr-un proiect de lege dedicat (a fost o inițiativă legislativă a PNL) a abrogat în mod expres această prevedere care a fost votată cu majoritate covârșitoare de tot Parlamentul: s-a eliminat acest lucru.

Te-am lăsat prima dată, ai făcut ceva, am considerat că e o prostie, o abrog. Dar tu, Guvern, vii din nou?

„Parlamentul a stabilit că ceea ce hotărâse Guvernul pe acest subiect nu este OK și a aprobat legea (de eliminare a suprataxării part-time). Ulterior (în iulie 2022 n.r.), Guvernul a venit din nou, încălcând voința parlamentului și a făcut același lucru. E constituțional acest mod de reglementare? Până la urmă, care e rolul Guvernului și Parlamentului în ierarhia decizională în România?”, se întreabă Manolescu.

Dacă Parlamentul spune: așa nu e bine, te-am lăsat prima dată, ai făcut ceva, am considerat că e o prostie, o abrog, și vii tu Guvern și o faci din nou, cine e mai sus?

• „Înțelegem nevoia de bani, dar în același timp trebuie să înțelegem că e vorba și de principii, că dacă abdicăm de la toate aceste reguli și principii, până la urmă, ce mai suntem?”

„Argumentele acestea sperăm să fie măcar ridicate la nivelul Curții Constituționale de către Avocatul Poporului ca instituție singulară care mai poate face acest demers. Să vedem, poate, această dezbatere la nivelul Parlamentului”, a mai arătat președintele Camerei Consultanților Fiscali.

Potrivit acestuia, parlamentarii trebuie să-și definească rolul.

„Este vorba despre Aceptarea ideii, dacă până la urmă hotărăsc că vor să rămână așa, că de fapt au devenit anexă la Guvern. Asta e realitatea. Până la urmă trebuie să hotărâm cine este, ca ordine constituțională, poziționat mai sus”, a mai afirmat Manolescu.