Telescopului spațial Spektr-RG. Primele observații

Institutul german Max Planck Institute for Extraterrestrial Physics a publicat recent o primă serie de imagini capturate cu ajutorul telescopului spatial Spektr-RG. Este vorba despre o misiune stiințifică internatională, in care principalii contributori sunt Rusia si Germania, potrivit Space Alliance.

Asteptata cu interes de comunitatea astronomica, mai ales pe fondul diminuarii din ultimii ani a capacitatii de studiere a Universului cu observatii in banda X, Spektr-RG nu a dezamagit, primele imagini de test fiind la o calitate foarte buna.

Ele au fost surprinse cu ajutorul instrumentului german eRosita instalat la bord, din orbita finala de operare, in care satelitul a intrat recent. Dupa lansarea din iulie el se deplasase timp de 10 saptamani spre punctul Lagrange L2 al sistemului Soare-Pamant/Luna, un punct virtual in spatiu unde fortele de atractie se anuleaza si care a fost folosit in ultimul timp, datorita avantajelor fizice pe care le ofera, de o serie de misiuni astronomice de top.

La sfarsitul lunii septembrie, satelitul ajungea la 1.5 milioane de km de Pamant si dupa o serie de manevre, pe 13 octombrie, la 100 de zile de la lansare, intra intr-o orbita stabila de tip Hallo in jurul lui L2.

Chiar daca nu au fost facute observatii, in toata aceasta perioada inginerii nu au stat degeaba, ci au fost ocupati cu verificarea functionarii corecte a echipamentelor si a performantelor lor, cu calibrari etc. Si chiar daca nu toate lucrurile au fost perfecte, descoperindu-se chiar si unele probleme cu electronica instrumentala, activitatile de pregatire a primei campanii stiintifice au continuat, astfel ca pe 17, 18 si 19 octombrie a putut fi realizat un prim set de imagini.

In prima se poate observa interactiunea activa dintre formatiunile galactice A3391 si A3395 printr-o punte de gaz extrem de fierbinte, dar si multitudinea de puncte din jur, potentiale gauri negre sau stele. Cele două formatiuni, de fapt roiuri de galaxii, se afla la o distanta de 800 de milioane de ani lumina de Pamant.

In a doua, obtinuta printr-o serie de expuneri ale celor 7 module ale instrumentului eRosita asupra Marelui Nor al lui Magellan, se pot observa difuziile de gaz fierbinte dintre stele, ramasitele unei supernove a carei explozie a fost observata in 1987 sub forma atmosferei stelare degajate de explozia ce caracterizeaza sfarsitul vietii stelelor masive, dar si alte stele de fundal, parte a galaxiei noastre sau din planul galactic.

Ce urmeaza pentru astronomi?

In primul rand primii patru ani de scanare si supraveghere completa a boltei celeste, formatiunile galactice, cu dimensiuni de zeci de milioane de ani lumina si continand mii de galaxii, fiind tinta principala a misiunii. Datorita geometriei orbitei, practic la fiecare 6 luni se va realiza o acoperire completa a sferei celeste, in total 8 seturi complete de date urmand a fi arhivate.

Prin observatii la diferite benzi din spectrul X, se asteapta sa se descopere in jur de 100.000 de formatiuni galactice si cateva milioane de gauri negre in centrele galaxiilor care le formeaza.

Urmatorii trei ani vor fi dedicati observatiilor punctuale, telescopul urmand sa fie orientat spre punctele principale de interes detectate de astronomi, similar scenariului folosit astazi de observatorul XMM-Newton al ESA (cu care Spektr-RG este de altfel complementar), potrivit Space Alliance.