Ți-ai pregătit o ceafă de porc? Nu te bucura prea tare: tocmai ce-ai crescut datoria României

Când am întrebat-o ieri pe vânzătoarea de la raionul de carne de la Kaufland de unde e ceafa de porc pe care tocmai mi-o cântărea, mi-a răspuns rapid: Suedia. Nu mi-a venit să cred. „Cum, doamnă, Suedia? Nu mai avem porci în România???”. La care doamna, uitându-se pe eticheta unui sac cu carne, zice: „Iertați-mă, e din Spania. Ceafa de porc suedeză ni s-a terminat!”

UPDATE: Reacția Kaufland: Imediat după apariția acestui articol, Kaufland ne-a rugat să inserăm și poziția lor, drept pentru care ne facem datoria de a publica rândurile transmise de retailer: „Kaufland România a susţinut în permanență producătorii locali, va continua să investească și să promoveze produsele autohtone, optând mereu pentru colaborări cu fermieri români, ori de câte ori va exista această oportunitate. În prezent, peste 2.500 din totalul de 3.000 de furnizori ai companiei sunt din România.

Kaufland România este singurul retailer care a dezvoltat un program dedicat cărnii de porc de proveniență autohtonă, începând cu anul 2020, care vizează stimularea producției interne. Astfel, compania oferă în magazinele sale din toată țara carne 100% românească, de la porci născuți, crescuți în România, dar și hrăniți cu cereale din România.

Carnea de porc ce provine din programul „Porc născut și crescut în România” se găsește în magazine în cadrul Raftului Românesc, semnalizat corespunzător la vitrinele cu servire asistată. În prezent, magazinele Kaufland primesc săptămânal carne proaspătă de porc ce provine de la peste 5.000 de porci născuți și crescuți în România.”

–

Peste 600 de milioane de euro ne-au costat importurile de carne de porc în 2021, adică peste 30 de euro pentru fiecare român. Banii aceștia se văd în deficitul balanței comerciale, care a crescut îngrijorător. Sau în deficitul de cont curent de care tot pomenește Isărescu la conferințele BNR când se plânge de cât de mari au ajuns deficitele gemene- cel de cont curent și cel fiscal. Deficitul de cont curent crește alarmant iar balanța comercială are deficite majore. Sectorul serviciilor aduce bani în țară, dar insuficienți pentru a acoperi hăul dintre ce importăm și ce exportăm.

Am importat peste 320.000 tone de carne de porc în 2021, cel mai recent an pentru care Statistica are date definitive

„Deşi are un potenţial natural semnificativ, România, în contrast cu Bulgaria, Ungaria și Polonia, şi-a permis “luxul” să importe produse agroalimentare în cantităţi semnificative, în detrimentul producţiei interne”, explică șeful INS Tudorel Andrei în lucrarea recent apărută la Editura Academiei “Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare 1990-2020”.

Un efect negativ semnificativ asupra comerţului nostru exterior cu produse agroalimentare, de aproape 335 de euro pe persoană s-a înregistrat pe seama categoriei de produse „Animale vii şi produse animale”. Practic, spune șeful Statisticii, prin devansarea exporturilor de către importuri pentru produsele din această categorie, fiecare român a acumulat, în fiecare an din perioada 2012-2021, o datorie de aproape 28 de euro.

Pare puţin, spune Tudorel Andrei, dar dacă ţinem seama de numărul de ani şi de dimensiunea populaţiei rezidente, vom constata că datoria acumulată se ridică la aproape 4 miliarde de euro!

Dintre categoriile de produse cu cele mai mari deficite consemnate/ persoană menţionăm: carnea și fructele

Datele din tabelul de mai sus ne arată că, în timp ce celelalte trei ţări au înregistrat excedente la produse agroalimentare prelucrate, România a avut deficite mari.

Un român a înregistrat cel mai mare deficit la „Carne şi organe comestibile”, în condiţiile în care a exportat animale vii cu mult mai mult decât a importat, pe tot parcursul perioadei de tranziţie. Putem afirma că românul mediu a realizat excedente la materia primă din domeniul producţiei zootehnice, dar face deficite la un produs care a suportat o prelucrare și care oferă produsului exportat o valoare de piaţă mai mare.

Polonia înregistrează cel mai mare excedent în comerţul exterior cu produse din capitolul„ Carne şi organe comestibile” în condiţiile în care această ţară marchează unul dintre cele mai consistente deficite la capitolul Animale vii d

Din rezultatele prezentate mai sus, rezultă că balanţa comercială pentru produse agroalimentare poate consemna rezultate pozitive numai în măsura în care o ţară are o capacitate ridicată de prelucrare a materiilor prime de origine vegetală şi animală.

„De ce oare se întâmplă aceste situaţii cell putin paradoxale?”, se întreabă Tudorel Andrei. Prin exploatarea întregului lanţ valoric am putea avea avantaje competitive, atât la nivel european, cât şi pe alte pieţe externe. S-ar reduce povara balanţei comerciale externe a României și ar creşte numărul personalului calificat din agricultură, respectiv din industria alimentară”, explică el.

Avem potenţial natural mare, dar în totală contradicţie cu alte ţări, noi înregistrăm deficite comerciale enorme

Când evaluăm sectorul agricol trebuie să vedem măsura în care acest sector poate asigura satisfacerea necesarului de alimente pentru populaţie în general, dar mai ales în perioade de criză, cum a fosr recenta criză sanitară.

În anii 2019 şi 2020, Polonia a înregistrat un excedent de aproape 22,2 miliarde de euro, ceea ce a înseamnat un excedent la nivelul fiecărui polonez de 585 de euro. Ungaria a înregistrat, în aceşti doi ani, un excedent al balanţei comerciale cu produse agroalimentare de peste 6,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 640 de euro la nivelul persoanei medii convenţionale.

În Bulgaria, în cei doi ani, din comerţul cu produse agroalimentare, s-a obţinut un excedent de 1,87 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 270 de euro/persoana medie convenţională.

În contrast cu celelalte trei ţări din regiune, România, în cei doi ani de criză sanitară, a importat mărfuri agroalimentare cu 3,2 miliarde de euro mai mult decât a exportat, reprezentand un deficit de 322 de euro/persoana medie convenţională, ceea ce reprezintă o povară în plus adaugată la cea acumulată în perioadele precedente şi o dependenţă acută a aprovizionării populaţiei la majoritatea produselor agroalimentare de producţiile din alte ţări.

„ Oare până când vom continua să asigurăm satisfacerea cererii interne de produse agroalimentare prin importuri masive şi oare care va fi preţul pe care îl vom plăti în viitor? ”, se întreabă Tudorel Andrei

La carne şi produse din carne, situaţia este chiar si mai îngrijorătoare: exportăm pe persoană numai 1,1 kg şi se importăm 18,4 kg

Disponibilul pentru consumul uman mediu pe o persoană, estimat la 74,3 kg, este realizat în proporţie de 27,6% prin import (aportul exportului net). Avem un deficit pe o persoană de 20,5 kg/persoană.

Situaţia este una total nesatisfăcătoare în cazul cărnii de porc. În mod surprinzător, pentru o ţară cu tradiţie în acest sector zootehnic, disponibilul pentru consumul uman mediu pe o persoană, de circa 38 kg, este acoperit într-o proporţie de 45% prin excedentul importurilor dată de exporturi.

La carnea de porc se exportă, în medie, pe o persoană numai 1,1 kg şi se importă 18,4 kg, obţinând un deficit de 17,3 kg/persoană. Ne punem întrebarea cât timp mai poate fi continuată o atare situaţie negativă la un produs la care ţara noastră a avut tradiţie.

Reamintim că datorită efectivelor reduse de animale în ultimii 30 de ani, România nu se mai situează la nivel mondial sau european printre ţările cu producţie importantă de carne obţinută prin sacrificarea animalelor.

În primele 20 de ţări mari producătoare de carne din lume, regăsim şi cinci ţări din Uniunea Europeană: Germania, cu o producţie de 8,2 milioane de tone carcasă, care reprezintă o producţie de aproape 100 kg/locuitor, Spania, cu 7 milioane de tone, cu o medie pe locuitor de 150 Kg, Franţa, cu o producţie de 5,6 milioane de tone – 86 kg/locuitor, Polonia, cu o producţie de 4,5 milioane de tone – 116 kg/ locuitor, şi Italia, cu o producţie la nivelul anului 2018 de 3,7 milioane de tone – 61 kg/locuitor. România realizează o producţie cu puţin peste 1 milion de tone de carne, echivalentă cu 52 kg/locuitor

Câteva posibile explicații

Într-o discuție cu HotNews, economistul șef al Raiffeisen Bank a explicat o parte din cauzele pentru care suntem unde suntem. ” Ceea ce e clar pentru mine ca economist este că România dispune de resurse foarte mari în agricultură. Suntem o țară cu potențial agricol enorm. Suntem în top 5 la nivel european ca suprafața arabilă, după Franța, Spania, Germania și Polonia. Deci din perspectiva dimensiunii noastre ca jucător în zona agricolă ar trebui să fim un jucător foarte mare la nivel european. Agricultura are și un rol social foarte important în România. Avem și o populație care este destul de mult localizată în zona rurală și care se ocupă de agricultură – populația ocupată în agricultură e cam 21,8% din total, însă valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. la sută. E foarte mult. Media europeană este de 4,6%”, a spus Dumitru.

Ce a mai adăugat economistul român legat de agricultura și zootehnia noastră

• Când 20% din populație ocupată îți produce doar 4% din PIB, înseamnă că avem o mare ineficiență în zona de utilizare a forței de muncă în agricultură. În același timp avem problema aceasta a agriculturii de subzistență. Dacă ne uităm pe cifre vedem că aproximativ 87 la sută din populație ocupată în agricultură este așa numita ”auto-ocupare” , în mare parte a ei face ceea ce numim agricultură de subzistență.

• Dacă ne uităm la dimensiunea fermelor, dimensiunea medie a fermei în România este 3,7 hectare ceea ce este ridicol, pentru că nu ai cum să faci agricultură eficientă pe o suprafață de 3,7 hectare. La extrema cealaltă avem Cehia, unde dimensiunea fermei este de 130 de hectare. Vecinii noștri bulgari au o dimensiune medie de 22 de hectare și au o viteză de comasare foarte mare. La noi comasarea are loc într-un ritm mult mai încetinit.

• Avem multe ferme de subzistență. Avem peste 86% din ferme care consumă mai mult de 50% din ce produc (asta însemnând că aceste ferme produc mai mult pentru consumul propriu) și în același timp avem printre cele mai mari ponderi din Europa a fermelor în care managerul are peste 65 de ani. Avem manageri de exploatații îmbătrâniți și lucrul ăsta evident că are și implicații majore.

• Dacă ne uităm la educația celor care fac agricultură sau la ponderea celor care spun că învață meserie la locul de muncă sau la cei care s-au bazat doar pe experienta proprie, în România avem ponderea cea mai mare. La noi, cea mai mare parte- 90%- a celor care fac agricultură se bazează pe experiența dobândită la locul de muncă.

• Zootehnia ne plasează la coada clasamentului european. Avem dealtfel o mare problemă cu zootehnia. Ca număr de animale/ fermă suntem ultimii în UE. Chiar și la numărul de animale pe hectar stăm prost, iar toate acestea se reflectă și în balanța comercială.

• La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5 % la pui avem 3,4% iar la lapte doar 2,6%. De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială. Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe și lapte și produse lactate.