Trei probleme ale Ordonanței privind creșterile de taxe / Radu Burnete: Am fost forțați să alegem 3-4 puncte cele mai problematice și să ne concentrăm doar pe ele

Atunci când timpul de consultare este extrem de scurt, noi suntem forțați să alegem 3-4 puncte care ni se par cele mai problematice și să ne concentrăm doar pe ele, lăsând restul la o parte, susține Radu Burnete, director executiv la Concordia, organizație care a participat la discuțiile privind Ordonanța creșterilor de taxe (16/2022).

„Noi ar trebui de fapt să le discutăm pe fiecare în parte în procesul de consultare fiindcă și cele mai mici schimbări trebuie calibrare atent chiar dacă afectează un număr redus de companii sau contribuabili”, a spus el.

Trei probleme ale Ordonanței privind creșterile de taxe

Potrivit lui Radu Burnete, sunt 3 probleme principale:

1. Problema fundamentală este că Guvernul și Ministerul de Finanțe au lăsat foarte puțin timp pentru consultare. Am avut practic o săptămână ceea ce nu este normal când modifici Codul Fiscal și pentru atât de multe categorii de contribuabili. Este și motivul pentru care multe dintre probleme apar acum, după ce a intrat în vigoare, inclusiv chestiuni de natură tehnică, formulări neclare etc.

2. A doua problemă cu OG16 a fost că multe dintre măsuri intrau în vigoare la 1 august și nu la 1 ianuarie așa cum ar fi normal și așa cum Guvernul se angajase în fața noastră. În urma dialogului și a protestului nostru (și al altor organizații) unele dintre măsuri au fost mutate pentru 1 ianuarie 2023, dar nu toate.

3. A treia problemă este că din punctul nostru de vedere nu era momentul să creștem fiscalitatea acum când ne așteptăm la tot felul de crize cu venirea toamnei și a iernii. Am spus asta de la bun început. Știm că România și-a asumat anumite angajamente prin PNRR, e clar că orice sistem fiscal e perfectibil, am citit analiza Consiliului Fiscal și am transmis Ministerului de Finanțe că suntem deschiși să purtăm un dialog amplu și așezat despre ce bine în sistemul nostru fiscal, ce este rău și să vedem împreună ce trebuie schimbat, dar mai ales în ce orizont de timp astfel încât să nu dăm și mai multe bătăi de cap economiei.

• Dincolo de cele trei puncte de mai sus, OG16 are părți bune și părți rele. Problema este că și la părțile bune rămâne întrebarea dacă era momentul oportun și mai ales dacă nu trebuia să avem un orizont de timp mai larg pentru orice eventuală ajustare.

S-a discutat pe marginea Ordonanței taxelor, dar timpul a fost foarte scurt

“Da. Am avut discuții atât cu Ministrul Finanțelor cât și cu prim-ministrul României și schimburi la nivel tehnic cu Ministerul Finanțelor. Vă dați însă seama câte probleme se pot discuta serios, cu propuneri și răspunsuri scrise și argumentate în spațiul câtorva zile. Câteva zile în care zeci de organizații mici sau mari și cine știe câte companii au scris MF cu observații, propuneri, comentarii. Deci da, s-a discutat, am fost ascultați, dar timpul a fost foarte scurt”, ne-a spus Radu Burnete.

Concordia a venit cu propuneri care au fost luate în considerare pe zona Horeca (termenul să fie 1 ianuarie, să existe opțiune impozitării pe profit), accize la alcool (să crească etapizat), plafonul de 33% pentru venituri extra salariale scutite de contribuții (să fie excluse anumite industrii), pe zona de micro (să existe de la bun început opțiunea de a plăti impozit pe profit pentru cine dorește să opereze așa de la înființare), etc.

• Am avut și propuneri care nu au fost luate în considerare deși credem că am avut argumente: am fost sceptici în privința măsurii ca la contractele part-time contribuțiile să fie plătite la nivelul full-time în condițiile prevăzute de OG. Suntem conștienți că există o zonă de abuz unde anumiți angajatori fac forme legale pe 2 ore cu minimum pe economie și restul plătesc la negru, dar există oameni, dintre cei cu veniturile cele mai mici, care lucrează în mod legitim 2 sau 4 ore și care se vor trezi împinși la negru cu această măsură. Nu ar trebui să fie pedepsiți pentru că statul nu își poate extinde capacitățile de control. Cei care plătesc la negru trebuie descoperiți și amendați.

“Mai erau lucruri de discutat la facilitățile pentru construcții și agricultură. Am avut destul de multe observații și privind taxele locale sau deductibilitatea pentru pensiile facultative pe care o doream crescută și dacă mă uit în documentele transmise zeci de propuneri mai mici sau mai mari pentru care nu a fost suficient timp ca să le discutăm”, a precizat reprezentantul Concordia.

• V-am dat aici doar câteva exemple. Atunci când timpul de consultare este extrem de scurt noi suntem forțați să alegem 3-4 puncte care ni se par cele mai problematice și să ne concentrăm doar pe ele, lăsând restul la o parte. Noi ar trebui de fapt să le discutăm pe fiecare în parte în procesul de consultare fiindcă și cele mai mici schimbări trebuie calibrare atent chiar dacă afectează un număr redus de companii sau contribuabili.

România rebuie să crească baza de impozitare și în același timp să scadă nivelul contribuțiilor și să le plafoneze

“Ne învârtim foarte mult în cerc cu evaziunea fiscală când vine vorba de plata muncii la negru. Realitatea este că impozitarea muncii în România este disproporționat de mare (și la salariile mici și la cele mari)”, ne-a spus Burnete.

• Chiar dacă facem câteodată un efort să închidem anumite portițe de evadare vor apărea mereu altele prin mici modificări aduse în Parlament sau treptat la Ministerul de Finanțe. Sau unii vor alege mereu direct calea extra legală a banilor în plic. Noi trebuie să luăm morcovul de acolo ca să reducem tentația.

„Adică trebuie să creștem baza de impozitare (toată lumea trebuie să plătească CAS și CASS) și în același timp să scădem nivelul contribuțiilor și să le plafonăm. Adică statul să facă la fel de mulți bani (poate mai mulți) dar povara să fie distribuită mai larg. Acest proces este complicat, trebuie discutat și creșterea bazei trebuie făcută în paralel cu scăderea nivelului și pe o perioadă suficient de largă de timp. Altfel nu merge”, a explicat el.

• Dar până nu rezolvăm această problemă din punctul meu de vedere mereu ne vom confrunta cu probleme și vom vedea soluții legislative care de care mai creative care adresează simptomele nu boala.

Un lucru pe care nu-l înțeleg bine guvernanții

“Mai e un lucru pe care cred că guvernații nu îl înțeleg foarte bine. Trebuie să albim și să fiscalizăm economia. De acord. De 10 ori de acord! Dar trebuie să înțelegem că nici aici nu merge cu tancul”, a spus el.

Economia neagră este parte din economia România.

„Oamenii câștigă bani, îi cheltuie, trăiesc din asta. Sigur că am vrea să se oprească mâine, dar e important să înțelegem că fiscalizarea foarte bruscă produce șocuri în economia reală pentru că scoate bani de acolo. De ce spun asta? Aici ar trebui să lucrăm cu orizonturi mai largi de timp. Uneori e nevoie de un an, alteori chiar mai mult”, a explicat Radu Burnete.

• Nu ne place un anumit fenomen fiscal? Bun. Schimbăm legislația, anunțăm că de la 1 iulie 2023, sau de la 1 ianuarie 2024 se schimbă placa, comunicăm, explicăm și dăm timp antreprenorilor să-și schimbe modelul de afaceri.

„Și să fie clar că după această perioadă de timp cine mai face, se va trezi repede cu ANAF în vizită. Nici nouă nu ne plac evazioniștii, dar cred că obiectivul este să-i aducem în economia fiscalizată și pentru cine nu vrea și nu vrea, atunci legea trebuie să doară”, conchide el.