Tu câte kilograme de cartofi ai pierdut la salariu? Câștigătorii și perdanții puterii de cumpărare

​​Un cetățean care lucra pe salariul mediu net în noiembrie anul trecut își putea cumpăra din salariu peste 1,8 tone de cartofi. Un an mai târziu, același cetățean își putea cumpăra 1,03 tone de cartofi, deși salariul net i-a crescut, potrivit datelor furnizate joi de Statistică. E drept, un raport al Organizației Internaționale a muncii arată că salariile reale au scăzut în 2022 în toată lumea.

Am luat ca exemplu cartofii în mod absolut aleator, din Buletinul de prețuri al INS, unde se publică prețul diferitelor alimente în 48 de localități.

Cele mai mici cantități de cartofi și le permitea un salariat din sectorul de turism (circa 580 de kg, față de aproape o tonă cu un an înainte), iar IT-iștii își permiteau cei mai mulți saci de cartofi la un salariu net.

Căștigătorii și perdanții puterii de cumnpărare

Am calculat creșterile salariale anuale din noiembrie trecut și le-am comparat cu rata inflației. Ce e deasupra liniei roșii din grafic sunt câștigătorii. Cei mai mulți sunt cei de sub linie, celor care salariile le-au crescut mai puțin decât au urcat prețurile.

Scumpirea costului vieții îi pun nu doar pe angajați sub linia roșie, ci și pe angajatori.

Salariile reale (luând în calcul efectul inflației) la nivel mondial au scăzut în 2022 pentru prima data după criza financiară din 2008, potrivit unui raport al Organizației Internaționale a Muncii.

În timp ce inflația la alimente sau la combustibili îi afectează pe cei mai săraci locuitori ai fiecărei țări, scăderea salariilor reale a fost mai accentuată în țările bogate. În SUA și Canada, salariul real a scăzut cu circa 3,2%, alimentând temerile cu privire la spirala salarii-prețuri.

E drept, piața muncii a fost dezechilibrată de pandemia de Covid-19 și de ce a urmat după. Mulți oameni au rămas fără job (unii fără să-și fi droit acest lucru, iar alții pentru a putea îngriji alți membri ai familiei care se luptă cu diverse boli).

De asemenea, persoanele de peste 50 de ani care și-au pierdut locul de muncă în timpul pandemiei au probleme în a-și găsi din nou de lucru.

Tendințele de la deglobalizare și schimbările demografice modifică și ele piața muncii și cea a contraprestației salariale pentru muncă. Indiferent de cauze, faptul că salariile nu țin pasul cu inflația creează un stress pentru decidenții politicilor publice dar și pentru angajatori.

Ca răspuns la creșterea inflației, companiile cresc prețurile pentru consumatori sau preferă „shrinkflation”-ul: reduc fie gramajul produsului fie pun un ambalaj mai ieftin sau reduce calitatea serviciilor oferite.

În România, unde cheltuielile de consum reprezintă cea mai mare componentă a PIB, dacă oamenii au la dispoziție bani mai puțini (în termeni reali) pentru a consuma, nici afacerile și nici economia în ansamblu nu pot crește puternic.

Potrivit datelor ILO, dinamica salariilor trebuie să țină cont de „efectul de compoziție” care reflectă schimbările în componența ocupării forței de muncă. Potrivit datelor oficiale, cea mai mare parte a salariaților care și-au pierdut locul de muncă erau cei plătiți prost. Angajații mai bine plătiți au rămas în continuare în firme, astfel că salariile medii au crescut.

Creșterea salariului real din UE a fluctuat între 1 – 2% înainte de izbucnirea pandemiei. După o revenire temporară a creșterii salariilor în 2021, în anul următor (2022) salariile reale au scăzut cu 2,4% pe măsură ce inflația „mușca” tot mai puternic.

În Europa de Est, salariile reale au crescut relativ repede înainte de pandemie, crescând cu peste 5% între 2017 și 2019. Declanșarea pandemiei a încetinit creșterea salariului real la 4,0% în 2020 și 3,3% în 2021, în timp ce în 2022 accelerarea inflației a determinat o scădere a salariilor reale cu 3,3%.

Ce mai arată datele INS

În luna noiembrie 2022, salariul mediu brut a fost 6679 lei, cu 218 lei (+3,4%) mai mare decât în luna octombrie 2022. Cel net a fost 4141 lei, în creştere cu 133 lei (+3,3%) față de luna octombrie 2022.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (10329 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2258 lei).

Noiembrie 2022 comparativ cu octombrie 2022

În luna noiembrie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna octombrie 2022, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe sau realizări deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 56,6% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), ca urmare a acordării primelor ocazionale (pentru realizări deosebite ori pentru sărbătorile de iarnă) și a drepturilor în natură;

• între 10,5% și 14,5% în fabricarea produselor din tutun, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, extracţia minereurilor metalifere, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie;

• între 7,0% și 10,0% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea echipamentelor electrice, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi;

• între 3,5% și 6,5% în fabricarea de mobilă, activităţi de poștă şi de curier, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, transporturi pe apă, fabricarea produselor textile, alte activităţi industriale n.c.a., cercetare-dezvoltare, fabricarea altor mijloace de transport, telecomunicaţii.

Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna octombrie 2022 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 10,5% în transporturi aeriene;

• între 4,0% și 7,5% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de editare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale).

În sectorul bugetar, în luna noiembrie 2022 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,3%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică (+1,5%). În sănătate şi asistență socială, câştigului salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-0,2%).