Unul din cercetătorii din top 1% ai lumii a devenit joi Doctor Honoris Causa al ASE

Joi, conducerea Senatului Academiei de Studii Economice din București, la propunerea conducerii Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, i-a decernat titlul onorific de Doctor Honoris Causa (DHC), profesorului universitar doctor Marcel Ausloos, de la Facultatea de Afaceri din cadrul Universității Leicester, Marea Britanie.

Marcel Ausloos este poziționat în top 1% cercetători în domeniul său.

Decizia Consiliului Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, avizată favorabil de Consiliul de administrație de a înainta Senatului universitar această propunere a avut la bază argumente cum ar fi: contribuțiile referențiale la domeniul teoriei statisticii mecanice prin studiul diverselor sisteme haotice care pot fi descrise utilizând idei fractale și multifractale; preocupările larg apreciate în domeniul sistemelor nelineare și a fenomenelor aflate într-o stare de dezechilibru cu ajutorul formalizării matematice și a simulărilor într-o zonă care are putea fi numită fizică exotică; cercetările inovatoare în domeniul econofizicii și a socio-fizicii; susținerea parteneriatului structurat cu membrii comunității noastre academice concretizată în afilierea unor valoroși membri ai comunității noastre universitare la lucrările științifice publicate în reviste de prestigiu internațional și în realizarea a două proiecte de cercetare cu un buget consolidat mai mare de 2 milioane de euro.

Profesorul Marcel Ausloos și-a sărbătorit recent cea de-a 80-a aniversare.

Când, în urmă cu câțiva ani, a fost invitat să-și împărtășească experiența și cunoștințele despre cum să ai succes în mediul academic, el a menționat ca factori cheie pentru un astfel de efort pe cei doi „W”: Work and Wife ( Munca și Nevasta).

De o modestie exemplară și cu un simț al umorului foarte bine calibrat, profesorul octogenar a mulțumit tuturor celor care au venit la ASE ca să-l sărbătorească, întreținându-se la final cu toți profesorii din ASE care i-au solicitat opinia pe diverse teme.

În „Laudatio” (alocuțiunea prin care se motivează acordarea înaltului titlu academic), prof. Claudiu Herțeliu a adăugat un al treilea „W” la ceilalți doi menționați anterior: WISDOM (înțelepciunea).

Marcel Raymond Hubert Leopold Ghislain Ausloos s-a născut la 19 octombrie 1943 la Charleroi (Belgia). Tatăl său nu avea diplomă de școală primară. Mama a fost profesoară de școală primară. Locuiau în Ransart (Charleroi), casa lor fiind la capătul pistei , pentru cei care zboară către sau dinspre Bruxelles-Sud-Charleroi. Astfel, Marcel a devenit interesat de avioane. A visat și a vrut să construiască primul satelit belgian, după zilele Sputnikului (la vârsta de 14 ani). A fost educat în școli catolice până în timpul Universității și poate de aceea a dezvoltat mai târziu un interes de cercetare în studiul religiilor, a spus în alocuțiunea sa Claudiu Herțeliu.

Marcel a absolvit ca inginer la Universitatea de Tehnologie Spațială din Liege (Belgia) în 1967. După absolvire, a ales să-și dezvolte în profunzime cunoștințele și abilitățile în studiul teoretic al materialelor și materiei condensate. A studiat cu Leon N. Cooper (Premiul Nobel pentru fizică în 1972), Anthony Houghton, Alexis Baratoff supraconductivitate și a primit un titlu de master de la Universitatea Brown (SUA) în 1970.

După doctorat, Marcel a decis să părăsească SUA și s-a întors înapoi în Europa. Inițial a ocupat un post de profesor invitat în cadrul Universității Freie din Berlin, iar mai târziu s-a întors la Universitatea din Liege, Belgia (ULG), unde și-a petrecut cea mai importantă parte a carierei concentrându-se pe cercetarea științifică și pe predarea materialelor și fizicii statistice. El a creat SUPRAS – un grup „orizontal” de oameni de știință (chimiști, fizicieni, ingineri – la apogeul său grupul avea peste 33 de membri) aparținând diferitelor laboratoare ULG cu interese științifice fundamentale sau aplicate pe supraconductori ceramici și materiale magnetice. Mai târziu a inițiat GRASP care a evoluat pentru a deveni GRAPES (Grupul de Cercetători pentru Aplicații ale Fizicii în Economie și Sociologie). A fost nominalizat pentru Comisia de Fizică la Temperatură Joasă a Uniunii Internaționale de Fizică Pură și Aplicată (IUPAP). A coordonat implementarea multor granturi de cercetare științifică naționale și internaționale. Din noiembrie 2014 a primit funcția de profesor titular (fracționare de timp) afiliat la School of Business din cadrul Universității Leicester (Marea Britanie).

A publicat peste 700 de lucrări în reviste evaluate de colegi sau în cadrul conferințelor academice, singur sau în cooperare cu mai mult de o mie de co-autori distinși. A editat nouă cărți, a organizat numeroase conferințe științifice internaționale. El a fost și este în continuare conducător de doctorat sau postdoc pentru mulți studenți și a susținut cursuri în numeroase vară/iarnăscoli. Este sau a fost membru în comitetele consultative/editoriale a peste o duzină de reviste academice (de exemplu, Superconductor Science and Technology, IOP; Physica A, Elsevier; Int. J. Mod. Phys. C,. World Sci.; Advances in Materials Science & Engineering; Advances in Science Letters; International Journal of Management Science and Information Technology (IJMSIT), IUPAP Commission C5 on Low Temperature Physics) și servește ca revizor ad-hoc în zeci de ocazii în fiecare an. După cum se poate observa în cifrele extrase din Web of Science (WoS), numărul lucrărilor din astfel de reviste este mai mare de 650, în timp ce totalul citărilor primite este în prezent de aproape 35000.

Într-o lucrare recentă publicată în Journal of Informetrics (considerată, de mulți, cea mai bună revistă de scientometrie), dedicată lui Eugene Stanley (care împreună cu un grup restrâns de fizicieni – alături de Marcel Ausloos – ar putea fi considerat cei care au inventat termenul de Econofizică) sunt analizate rețelele academice ale Cercetării lui Marcel. Detaliile sunt prea multe pentru a fi prezentate aici, dar vă ofer doar câteva mici selecții:

„Celelalte noduri, mai degrabă periferice în această rețea, sunt indicate în mod explicit pentru că propriile rețele de colaborare științifică prezintă și o organizare diversă. Patru astfel de cazuri, inclusiv Marcel Ausloos (MA), Albert-László Barabási (AB), Constantino Tsallis (CT) și Tamás Vicsek (TV), sunt prezentate în Fig. 5, Fig. 6.” (Drozdz et al., 2017, p. 1120)

Importanța lui Marcel ca pilon în introducerea Econofizicii ca subdomeniu academic important ar putea fi argumentată în plus și prin faptul că o interogare în Google Academic Engine prin termenii „Marcel Ausloos Econophysics” returnează 257 de rezultate! De asemenea, merită menționat implicarea sa în înființarea seriei de conferințe APFA (Applications of Physics in Financial Analysis) încă existente într-o altă denumire.

În 2014, a fost speaker principal la IE 2014 – The 13th International Conference on Informatics in Economy, eveniment organizat de Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică din cadrul Facultății de Cibernetică Economică, Statistică și Informatică. A continuat să mențină o strânsă colaborare cu cercetătorii din universitatea noastră și cu reviste academice editate de cadrele didactice BUES. A revenit în cadrul conferinței IE 2015. S-a implicat în buna desfășurare a acelorași proiecte dedicate studenților doctoranzi și post-doctoranzi de la BUES. A devenit susținător al revistelor editate de BUES fie prin expertiză peer review; fie prin publicarea propriilor articole în cadrul acestora; fie prin preluarea ideilor valoroase în alte reviste din circuitul internaţional (citări).

Tot în vara anului 2016, la București, a participat activ la organizarea și desfășurarea primei conferințe bilaterale de statistică aplicată: Conferința Bilaterală privind Metodele Statistice de Evaluare a Serviciilor.

Mai mult, în cadrul competiției Complex Frontier Research Projects (PCCF 2016), Prof. M. Ausloos a acceptat să se implice în proiectarea a două aplicații, una ca director de proiect și alta ca lider al echipei de cercetare BUES. Aceste două granturi au fost dezvoltate împreună cu cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și au o valoare agregată de 3,6 milioane de euro. Unul dintre aceste două proiecte a fost declarat câștigător și implementat cu succes în perioada octombrie 2018 – octombrie 2022. Al doilea este în curs de implementare, după ce a fost modernizat și a fost declarat câștigător la recenta competiție i8-PNRR (Planul Național de Recuperare și Reziliență pentru România), de către o echipă mixtă din cele două universități.