UPDATE BNR a urcat dobânda-cheie la 7% în prima ședință de politică monetară din acest an. Ce înseamnă asta pentru banii tăi

BNR a mărit marți la 7% dobânda cheie, într-o mișcare anticipată de principalii jucători din piață. Ce înseamnă asta pentru banii tăi? În primul rând, dacă ai credite în lei cu dobândă variabilă, înseamnă că-ți va crește rata.

Dacă ai depozite, vei obține un randament mai bun (dar mult sub inflație). Dacă ai carduri de credit, acestea ar putea fi puțin mai costisitoare. Dar să le luăm pe rând.

Ce sunt ratele dobânzilor de referință?

Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – stau la aza tuturor tipurilor de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, spune Banca Centrală Europeană.

Ele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu. Dar ce anume le face atât de importante? Și din ce motive sunt, în prezent, reformate?

Ratele dobânzilor de referință sunt folosite de toată lumea- persoane fizice sau firme.

De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii.

O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale.

Așadar, costul unui credit la bancă va crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.

Companiile pot utiliza ratele dobânzilor de referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să calculeze mai ușor care este, în ultimă instanță, valoarea companiei (mai exact, a activelor financiare pe care aceasta le deține).

Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință includ: calcularea penalităților pentru descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi pe segmentul de retail.

Ultima oară când dobânda cheie a BNR a fost de 7% a fost acum 12 de ani, în februarie 2010

Pe atunci inflația era de 6,1% iar un an mai târziu coborâse la 5,8%.

Revenind la zilele noastre, mai spunem că multe credite în lei cu dobânda variabilă sunt ancorate la un indice numit ROBOR, care reprezintă dobânda medie cu care băncile își împrumută între ele bani. Acest indice era luni de 7,72% (la împrumuturile cu scadență de 6 luni), iar ROBOR la 3 luni era de 7,45%

În cazul unei scumpiri a banilor, decizia BNR va afecta atât ratele la credit cât și recompensa dată pentru depozitele pe care le ai la bancă.

În cazul cardurilor de credit (unde dobânzile anuale efective din piață pot ajunge și la 40% în cazul unor carduri), decizia BNR ar putea însemna scumpirea și mai mult a dobânzii pe care banca o percepe la utilizarea banilor.

Dacă ești posesorul unui asemenea card și ai datorii la el, ar fi bine să ți le stingi cât mai repede, pentru că, cu cât va crește BNR dobânda cheie de acum încolo, cu atât vei avea mai mult de suferit în viitor.

Dacă BNR scumpește banii, trebuie spus că această majorare nu se transferă imediat în ratele pe care le ai la bănci.

Actualizarea dobânzilor bancare are loc în general trimestrial, depinzând de la bancă la bancă și de detaliile fiecărui contract de credit, după cum au declarat pentru HotNews reprezentanții mai multor instituții financiare.

În cazul creditelor acordate persoanelor fizice, indicii care intră în compunerea dobânzii finale sunt ROBOR sau IRCC, în funcție de legislația aplicabilă la data acordării creditului. Indicii amintiți sunt diferiți față de dobânda cheie. Astfel, modificarea dobânzii cheie nu se transferă imediat asupra acestor indici. Totuși, în timp, variațiile în dobânda cheie se reflectă și asupra indicilor utilizați pentru compunerea dobânzilor variabile pentru credite.

Spre deosebire de ROBOR, pentru IRCC poate fi o corecție mai întârziată cu circa trei luni, ca urmare a modului de preluare a acestui indice ca valoare în contractele de credit.

În cazul creditelor existente, dobânzile se modifică în funcție de tipul de indice care intră în compoziția dobânzii, ROBOR sau IRCC.

De exemplu, persoanele care au luat un credit înainte de Mai 2019 au în contractele de credit indicele de referință ROBOR. Astfel, dobânda la credit este sub forma ROBOR + marja fixă a băncii.

Deși marja băncii este fixă și nu fluctuează, ROBOR 3M este actualizat în contractele de credit la 3 luni, 6 luni sau alte termene conform contractelor de credit.

Ca atare, clienții care vor avea actualizarea în luna februarie vor avea un ROBOR ce conține evoluția ROBOR a lunilor noiembrie, decembrie și ianuarie. În cazul creditelor noi, fie că vorbim despre dobândă fixă sau variabilă, modificarea indicilor de piață reflectă o dinamică nouă a pieței. Prin urmare, costul banilor este diferit, situație în care și costul împrumuturilor se poate modifica.

Ce spune Banca Centrală în comunicatul de marți

• Activitatea economică a crescut în trimestrul III 2022 cu 1,3% față de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depășind astfel semnificativ previziunile, evoluție ce face probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar așteptărilor.

• În schimb, față de aceeași perioadă a anului anterior, creșterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 4,0% de la 5,1% în trimestrul II . Evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri și servicii.

• Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variația anuală în scădere a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a dublat dinamica anuală.

• Cele mai recente date și analize indică o încetinire semnificativă a creșterii economiei în trimestrul IV 2022 față de intervalul precedent

• Intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou în decembrie 2022, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins în intervalul anterior.

• Rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.

• Absorbția fondurilor europene este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

• Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

• Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00% pe an, de la 6,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% pe an, de la 7,75% pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00% pe an, de la 5,75%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.