UPDATE Misu Negritoiu, presedintele ASF, pe Facebook, despre noua lege a Fondului de Garantare al Asiguratilor: In piata asigurarilor nimeni nu isi asuma nici un risc

”In piata asigurarilor nimeni nu isi asuma nici un risc. Toti fac business pe garantii. Vezi daca mai este vreun sector in care riscurile tranzactiilor comerciale sunt acoperite de altcineva. CNADR a optat pt o polita de asigurare in loc de o scrisoare de garantie bancara. Cine il compensa daca banca ar fi intrat in faliment? Cine asigura societatile comerciale pt depozitele in banci? (..) Aceasta lege e prima reforma in sector si adversari traditionali isi dau mina sa o blocheze pentru interese financiare specifice”, a comentat, luni, pe Facebook, Misu Negritoiu, presedintele ASF la o postare a jurnalistului HotNews.ro, Adrian Vasilache, legata de problemele semnalate de service-urile auto independente (ASSAI) si asiguratori (UNSAR) cu privire la noua Lege a Fondului de Garantare care limiteaza despagubirile pe care le-ar putea primi asiguratii de la o societate de asigurari intrate in faliment.

Presedintele ASF, Misu Negritoiu, a facut luni cateva precizari foarte interesante in cadrul unei postari a jurnalistului HotNews.ro Adrian Vasilache in problema noii legi a Fondului de Garantare al Asiguratilor – o lege care introduce, printre altele, un plafon de 450.000 de lei asupra platilor pe care le poate face Fondul catre un creditor al unui asigurator aflat in faliment.

Legea, care a trecut de Parlament, si este in promulgare la Presedintele Klaus Iohannis, este contestata atat de catre Asociatia service-urilor auto independente (ASSAI), cat si de Uniunea Asiguratorilor si Reasiguratorilor din Romania (UNSAR), doua parti care s-au aflat de nenumarate ori in divergenta asupra problemelor din piata asigurarilor.

In postarea sa, jurnalistul precizeaza urmatoarele:

„Domnule Misu Negritoiu, despre asigurati este vorba si tocmai asta as vrea sa lamuresc. Asigurati nu sunt doar persoanele fizice. Cel mai recent exemplu este al CNADNR care ar avea de incasat o despagubire de 21 mln euro de la Astra. Daca acest asigurator intra in faliment si legea va fi in vigoare, cat isi mai recupereaza Compania de drumuri? 100.000 de euro? Vi se pare corect? Nu cred ca sectorul asigurarilor se compara cu cel bancar. In asigurari ai o componenta de protectie si sume asigurate care depasesc plafonul de 100.000 euro. Am citit totusi, la recomandarea Danei Dobre, raportul Fondului de Garantare pe 2014, din care inteleg ca exista in UE state in care nu exista nici o schema de garantare a asiguratilor, precum si state in care sunt scheme de garantare care includ anumite plafoane, fara sa fie precizate care sunt aceste limitari si in ce conditii se aplica. Raman la ideea ca ASF, in calitate de arbitru al pietei, ar fi trebuit sa motiveze avizul pozitiv dat asupra acestei legi. Multumesc”

In replica, Presedintele ASF, Misu Negritoiu a facut urmatoarele comentarii:

dialog pe Facebook

Foto: Hotnews

„Eu nu inteleg unde sunt consumatorii in toata aceasta discutie, care sunt principalii beneficiari ai programului de garantii? Schemele de garantere nu sunt pt asiguratori, ci pt asigurati. Nici serviceurile nu sunt asigurati, iar cele independente chiar cred ca se incadreaza in plafonul stabilit de Parlament. Atunci care-i problema? Asiguratii sa plateasaca pt asiguratori?

„In piata asigurarilor nimeni nu isi asuma nici un risc. Toti fac business pe garantii. Vezi daca mai este vreun sector in care riscurile tranzactiilor comerciale sunt acoperite de altcineva. CNADR a optat pt o polita de asigurare in loc de o scrisoare de garantie bancara. Cine il compensa daca banca ar fi intrat in faliment? Cine asigura societatile comerciale pt depozitele in banci? Serviceurile independente nu au conventii cu asiguratorii ca sa se asigure ca vor fi platiti. Ei fac reparatii pt ca stiu ca in final cineva o sa-i plateasaca. De ce? Tu daca nu vinzi stirile te plateste cineva? De asta sunt atitea anomalii in piata. Fiecare are cite un interes diferit si nu aplica reguli. Cind interesele converg se aliaza contra naturii (ca acum Unsar cu Assai). Aceasta lege e prima reforma in sector si adversari traditionali isi dau mina sa o blocheze pt interese financiare specifice. Ei isi asuma riscuri comerciale, genereaza gauri negre pe care tu si colegii tai cu polite trebuie sa le acopere (prin contributii la FGA). Nu mi se pare economie de piata. Garantiile sunt pt cei care nu au posibilitarea de informare si analiza ca sa-si asume riscuri. Adica protectia consumatorului persoana fizica si IMM. Ceilalti sun „oameni de afaceri ” care stiu sa-si asume riscuri, din care cistiga sau pierd. In asigurari insa nu pierde decit consumatorul, publicul , adica tu si milioanele de asigurati persoane fizice. Ceilalti se „aranjeaza”…. Pacat ca voi nu sustineti reforma”.

Amintim ca Asociatia Societatilor de Service Auto Independente (ASSAI) a transmis saptamana trecuta catre Administratia Prezidentiala un memoriu pentru a nu promulga Legea privind Fondul de Garantare a Asiguratilor, adoptata in 30 iunie de catre Parlament. Initiata de catre 69 de deputati PSD si un senator PNL, legea prevede, printre altele, un plafon de 450.000 de lei asupra platilor pe care le poate face Fondul catre un creditor al unui asigurator aflat in faliment. De notat ca ASF a sprijinit aceasta initiativa, in timp ce atat service-urile auto, cat si UNSAR (Uniunea Nationala a Asiguratorilor) au atentionat ca aceasta lege va incalca Directiva UE privind asigurarea de raspundere civila auto si va afecta consumatorii.

Pentru detalii citeste si: Asociatia service-urilor auto independente ii cere presedintelui Klaus Iohannis sa nu promulge Legea care limiteaza despagubirile primite de asiguratii unui asigurator intrat in faliment

UPDATE (20:30) – Misu Negritoiu a facut noi precizari in legatura cu afirmatiile sale:

„Eu nu m-am referit neaparat la riscurile asigurate , ci la riscurile comerciale (plata, livrare, faliment etc) in relatiile reciproce. Cind cumperi un produs, inclusiv financiar, trebuie sa stii la ce te astepti, inclusiv la riscurile potentiale. O societate de asigurari, cind are creante asupra altei societati (regrese) trebuie sa foloseasca toate caile legale (inclusiv judecatoresti) sa-si recupereze creanta, nu sa astepte plata de la FGA. La fel un service care face lucrari de reparatii sau o societate care cumpara o polita ieftina. Se numeste disciplina financiara care functioneaza intr-o economie de piata.
Problemele rau platnicilor nu se rezolva de FGA, ci de contract.
Pt ASF, cea mai buna protectie pt consumatorii este functionarea pietei cu jucatori puternici, solvabili. Nu numai rezolvarea petitiilor.
Supraveghere asta urmareste din perspectiva riscurilor asigurate. Dar sunt disfunctionalitati mostenite, care trebuie corectate”.

Contextul european: La nivelul UE, nu exista o armonizare a legislatiilor statelor membre in ceea ce priveste schemele de garantare din domeniul asigurarilor

HotNews.ro a solicitat in repetate randuri ASF sa prezinte o motivatie pentru care sprijina noua Lege privind Fondul de Garantare al Asiguratilor, mai ales in contextul in care doua societati de asigurare – Astra Asigurari si Carpatica Asigurari – se afla in proceduri de redresare financiara.

Autoritatea nu a prezentat inca un punct de vedere oficial, insa a publicat recent raportul Fondului de Garantare aferent anului 2014 in care exista o sectiune care trateaza, in linii mari, subiectul schemelor de garantare in UE.

Iata cele mai importante informatii din acest raport:

„In prezent, la nivelul Uniunii Europene, nu exista o armonizare a legislatiilor statelor membre in ceea ce priveste schemele de garantare din domeniul asigurarilor, acestea prezentandu-se diferit in ceea ce priveste nivelul (plafonul) de acoperire al daunelor, principiile sub care actioneaza, sistemul de finantare, categoriile de asigurari garantate. De asemenea, sunt state membre in care nu functioneaza scheme de garantare in domeniul asigurarilor.
In Uniunea Europeana sunt detinatori de polite de asigurare care nu sunt protejati printr-o schema de garantare in caz de faliment al unei societati de asigurare. Ne putem confrunta astfel cu situatia in care un asigurat are un contract de asigurare la un asigurator autorizat dintr-un Stat Membru in care exista o schema de garantare care functioneaza pe baza principiului statului gazda. Acoperirea de catre schema de garantare a daunei, in cazul falimentului asiguratorului nu este evidenta. Asiguratul poate ramane neprotejat (nu este cuprins in schema de garantare) daca a incheiat contractul de asigurare cu o sucursala stabilita in alt stat membru, in care functioneaza o schema de garantare pe baza principiului statului de origine.
In vederea promovarii unei Directive referitoare la scheme de garantare in domeniul asigurarilor, Comisia Europeana a initiat dezbateri cu Statele Membre inca din anul 2001, cu autoritatile de supraveghere din cadrul acestora, cu reprezentantii schemelor de garantare, cu asiguratii si cu practicienii in domeniu. (..)
In urma analizelor si studiilor efectuate la nivel European, s-a constatat ca exista un cadru legal diferit de la o tara la alta, in situatia in care o societate de asigurare intra in procedura de faliment, ceea ce ar putea aduce atingere protectiei unitare si egale a detinatorilor de polite de asigurare.

Argumentele in favoarea crearii unei scheme de garantare sunt, in principal, urmatoarele:

protectia oferita de o schema de garantare va fi mult mai flexibila si mai rapida decat cea oferita in cadrul procedurii de faliment (chiar si in situatia in care in anumite sisteme de garantare exista o limita, un plafon maxim al acoperirii daunelor). Astfel, in aceste conditii, asiguratul poate sa-si obtina mai repede si mai sigur despagubirea cuvenita;
confuzia ‘consumatorului’ in conditiile liberei circulatii a serviciilor, in situatia in care legislatiile din diferitele state membre nu vor fi armonizate;
schemele de garantare vor intari increderea in autoritatile de supraveghere;
Statele Membre in care exista astfel de scheme de garantare au o experienta pozitiva in aceasta privinta, Romania fiind un astfel de exemplu;
in general, Statele Membre au aplicat o schema de garantare dupa ce s-au confruntat cu primele falimente pe piata asigurarilor. Pe de alta parte, unul dintre cele mai importante argumente impotriva existentei unei scheme de garantare este ‘moral hazard’ (existenta unui sistem de protectie poate face consumatorul mai putin interesat de alegerea asiguratorului, preferand un produs ieftin in detrimentul unui produs de asigurare sigur, dar mai scump). Acest aspect isi pune amprenta pe comportamentul comercial al asiguratorului. Solutionarea acestei probleme impune limitarea acoperirii daunelor la un plafon maxim”.

Cum se fac in prezent platile prin Fondul de Garantare al Asiguratilor

Documentul detaliaza si modul in care se fac in prezent platile prin Fondul de Garantare al Asiguratilor

„Conform art. 330 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, creantele creditorilor de asigurari care au resedinta obisnuita, domiciliul sau sediul central intr-un stat membru beneficiaza de acelasi tratament si de acelasi rang ca si creantele de asigurari de aceeasi natura, susceptibile de a fi prezentate de creditorii de asigurari care au resedinta obisnuita, domiciliul sau sediul central in Romania, fiind despagubite de F.G.A. (Fondul de Garantare al Asiguratilor)

F.G.A. asigura preluarea, verificarea si avizarea pentru legalitate a dosarelor de dauna a creditorilor de asigurari. In urma verificarii dosarelor de dauna si a creantelor inregistrate in evidentele sale, F.G.A. intocmeste listele potentialilor creditori de asigurari indreptatiti la primirea sumelor cuvenite din disponibilitatile sale.

Principalele atributii ale F.G.A. vizeaza analizarea, verificarea si aprobarea dosarelor de dauna si a creantelor de asigurari inregistrate in evidentele sale, precum si plata din disponibilitatile sale, in conditiile legii si in baza hotararii Comisiei Speciale, a sumelor reprezentand despagubiri catre creditorii de asigurari.

Plata sumelor cuvenite creditorilor de asigurari din disponibilitatile F.G.A. se face integral (nu sunt prevazute limite de despagubire) in baza listelor aprobate. Plata creantelor se face in cadrul termenului de prescriptie prevazut de lege si in limita disponibilitatilor F.G.A., existente la data efectuarii platii.

Prin specificul activitatii si al atributiilor sale, F.G.A. este administrat de Autoritatea de Supraveghere Financiara, care emite norme in aplicarea legii in ceea ce priveste F.G.A. si aproba structura organizatorica si de personal, politica salariala, bugetul de venituri si cheltuieli, precum si strategia privind plasamentele F.G.A”.

Datele ASF mai arata ca la sfarsitul anului 2014, disponibilitatile F.G.A. plasate in conturi curente, depozite, titluri de stat la institutii de credit si Trezoreria statului, au fost in suma de 909.110.609 lei.

De asemenea, se mentioneaza ca „in anul 2014, asiguratorii care au virat contributii la F.G.A. au fost in numar de 45, din care 37 sunt societati de asigurare autorizate de A.S.F. si 8 sunt sucursale ale companiilor de asigurare din Spatiul Economic European deschise pe teritoriul Romaniei in baza dreptului de stabilire.

Modificarile aduse in anul 2014 legislatiei referitoare la F.G.A. sunt prevazute in Norma nr. 20/2014 privind cotele de contributie datorate de asiguratori Fondului de Garantare a Asiguratilor. Autoritatea de Supraveghere Financiara a modificat cotele de contributie incepand cu exercitiul financiar 2015, dupa cum urmeaza: pentru asigurarile de viata: cota de 0,4%; pentru asigurarile generale: cota de 1%”.

Mai multe detalii in documentul atasat.