Vacanțele angajaților, masa de prânz ori sala de fitness pot fi plătite de angajatori fără taxe. Cum se aplică facilitatea VIDEO

Angajații pot avea anumite facilități, de la 1 ianuarie 2023, dacă angajatorii doresc asta, opțiunea nefiind obligatorie. Practic, dacă un angajator vrea să dea un soi de creștere salarială, poate aplica lejer noile prevederi fiscale. Aici este vorba despre vacanțele angajaților, masa de prânz a acestora și, mai nou, abonamentele la sala de fitness.

În principiu este vorba despre bani care nu sunt taxați, într-o limită de 33% din salariul de bază al angajatului.

*Este vorba despre modificările introduse prin OG 16/2022 și noua lege promulgată de președinte (în privința abonamentelor la sala de fitness)

*Cea legata de fitness se va aplica din februarie.

HotNews.ro a discutat pe temă cu Cornel Grama, consultant fiscal, pentru a ne explica în ce fel se aplică această nouă facilitate. Precizăm că la ora publicării acestui material ANAF încă nu actualizare Declarația 112 care ajută la aplicarea facilității (dar probabil se va întâmpla asta foarte curând).

“E ca și cum angajatorul ar mări salariul fără să plătească taxe și impozite”, spune Cornel Grama.

Potrivit acestuia, angajatorii pot să ofere, pe lângă salariul de bază, o serie de facilități la care nu se vor plăti CAS, CASS și nici impozit.

• Deci sunt venituri neimpozabile pentru salariat. Ele sunt grupate în 8 categorii și se aplică în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază al omului.

Exemplu: salariul minim este 3.000 de lei, deci 33% este 990 lei. El mai poate primi 990 lei fără impozit pe venit, fără CAS, fără CASS din cele 8 categorii pe care le vom detalia mai jos.

Tot ce vedeți mai jos reprezintă declarațiile consultantului fiscal Cornel Grama.

1. Clauza de mobilitate, adică acele activități unde locul de muncă nu este fix, deci se află undeva în deplasare: șoferi, agenți de vânzări care sunt plecați

Această clauză este limitată la 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare. Dacă se deplasează în străinătate șoferul respectiv, clauza de mobilitate este 2,5 înmulțit cu 35 de euro pe spațiul UE. Ar fi undeva la 87 de euro, deci cam 400 lei. Așadar, din 990 lei avem deja peste 400 lei.

Restul mai pot fi dați și pentru alte facilități.

2. Contravaloarea hranei dată de angajator pentru angajații proprii

Până acum era cu avantaj salarial, adică CAS, impozit, CASS. Acum a fost introdusă și este limitată la nivelul unui tichet de masă pe zi. Deci e vorba de maxim 30 de lei. Deci aici trebuie să se încadreze cu această masă.

Cum o poate acorda?

Ori prin unitățile proprii, adică dacă are cantină, sau prin unități specializate: adică restaurante, catering.

Valoarea pentru un angajat nu poate depăși 30 lei/zi.

De exemplu, salariatul poate să meargă la “împinge tava”. Meniul zilei să spunem că e 30 de lei, vine cu bonul de-acolo ca justificare pentru sumele pe care le va primi de la angajator. Adică angajatorul îi decontează masa pentru ziua respectivă.

3. Contravaloarea chiriei pentru spații de cazare puse de angajatori la dispoziția angajaților proprii.

Până acum și asta reprezenta avantaj salarial. Era impozitat cu 10%, plus CAS și CASS. Acum angajatul poate primi niște bani de la angajatori prin care el își plătește chiria dacă a închiriat pe numele lui sau a închiriat pe numele firmei. În cel de-al doilea caz angajatorul poate să își deducă cheltuiala respectivă.

Aici este un plafon de până la 20% din salariul minim de bază brut.

Adică din chiria respectivă reste vorba despre 600 lei. Atât poate primi angajatul.

Condiția este ca angajatul (soțul, soția) să nu dețină o locuință în proprietate personală în localitatea în care își desfășoară activitatea.

(Mai multe detalii despre asta în VIDEO)

4. Vacanțele: concediul de odihnă al salariatului

Este vorba despre contravaloarea serviciilor turistice sau tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora. Concediul poate să fie atât în țară, cât și în străinătate.

E o limită, adică un plafon anual pentru fiecare angajat la un câștig salarial mediu brut.

Adică salariul minim brut luat în calcul pentru acest an e 6.095 lei. Deci atât poate primi angajatul, bani fără impozit, CAS și CASS, dar cu limita de 33%/lună.

Legat de exemplul de la început, adică în limita a 990 lei (cei cu salarii mai mari au altă limită, aici este doar un exemplu pentru a fi mai ușor de înțeles pentru toată lumea).

Angajatorul ce poate să zică: Pentru concediul de la vară care, poate, te costă 5.000 de lei, luna asta îți dau 800 lei, luna următoare încă 800 și tot așa. Asta ca să mă încadrez în cei 990 lei.

Angajatul vine cu factura de cazare. De la agenția de turism poate să vină și cu factura de avans, ca să justifice angajatorul acele sume pe care i le va da salariatului.

5. Contribuția la un fond de pensii facultatie, în limita a 400 euro/an

Asta era și înainte, dar acum este inclusă în acest plafon de 33%, deci în cei 990 din exemplul nostru.

6. Prime de asigurare de sănătate și servicii medicale sub formă de abonament, tot în limită de 400 euro de angajat/an.

7. Sumele acordate angajaților care defășoară activități în regim de telemuncă

A fost introdusă mai demult această măsură. Poate primi 400 lei/lună dacă își desfășoară activitatea acasă, nu la sediu.

8. Contravaloarea abonamentului la sala de fitness limitată la 400 euro/an.

Angajatul poate să meargă la sală, să își facă abonament, iar apoi să meargă cu factura la angajator. El îmi plătește mie, dar nu mai mult de 990 lei/lună. Apoi încă 990 lei. Poate da și 300 lei din factura asta, și tot așa până ajung la valoarea de maxim 400 euro.

*Diurna nu intră în toate cele menționate mai sus, ea fiind separată

„Toate acestea 8 trebuiesc drămuite pentru a ne încadra în cei 33%”, a precizat Cornel Grama. Fiecare angajator poate să decidă ce facilități aplică din toate cele de mai sus. Cum spunea și Cornel Grama: E ca și cum angajatorul ar mări salariul fără să plătească taxe și impozite.