Victor Ponta: Un mandat din partea presedintelui pentru Consiliul European poate fi un test al capacitatii de a coabita

Premierul Victor Ponta a declarat joi seara, in cadrul emisiunii „Prim Plan” difuzata de TVR 1, ca, din punct de vedere economic, vede anul 2013 „un an foarte greu, dar mult mai bun decat 2012, pentru ca nu mai avem campanie electorala, nu mai avem seceta”. Potrivit premierului, Romania va avea in 2013 o crestere economica de 2,2%, una din cele mai mari din UE, iar motoarele cresterii economice vor fi agricultura si investitiile in energie. Pe de alta parte, cu privire la mandatul solicitat presedintelui Traian Basescu privind reprezentarea Romaniei la urmatorul Consiliul European, Ponta a aratat ca acordarea acestuia poate fi considerat si un test al capacitatii sefului statului de a coabita in interes national si dupa alegeri.

Declaratiile lui Victor Ponta:

• Programul prezentat astazi de mine a fost cu promisuni mici, ba chiar deloc in multe domenii, dar premise pozitive pentru noi ca tara. Taxe reduse, salariul minim crescut etc nu sunt promisiuni, sunt obiective de dezvoltare. Am tras semnale de alarma pentru colegii mei din USL si le-am spus: Nu va fi lapte si miere in 2013, haideti sa nu promitem si sa facem.
• Scaderea cresterii previzionate si inflatia au fost produse de un eveniment care nu poate fi imputat nici fostei guvernari, nici actualei guvernari, si anume seceta si productia mult scazuta din agricultura. In toamna aceasta, orice surplus si orice economie bugetara pe car eam avut-o am indreptat-o tocmai catre agricultura. Si, bazat si pe absorbtia aproape integrala a fondurilor alocate politicii agricole comune, putem anul viitor, sperand ca n-or sa fie doi ani de secetamla rand, a refolosim agricultura ca motor de crestere.
• A doua – energia, cea in care s-a facut intr-adevar o restructurare reala: legislatie, curatirea Hidroelectrica, trecerea pe profit a complexului energetic Oltenia, investitiile pe care marile companii – OMV Petron, Exxon, CEZ, Eon, Enel – sunt dispuse sa le faca in energie.
• Acestea sunt cele doua motoare care, pe baza previziunilor independente, vor asigura Romaniei anul viitor una dintre cele mai mari cresteri economice; 2,2% nu mai e mare cand ne gandim la 2007, 2008, insa raportat la ce se intampla in Europa, e bine.
• Ce este sigur e ca in acest an ne-am atins tinta de deficit, l-am redus la jumatate; practic, Guvernul actual a avut in buget de cheltuit 10 mld. de lei mai putin, si totusi am dat pensiile, am dat salariile, nivelul de investitii a ramas identic cu 2011 – 6,6% din PIB – se tot vorbea ca am taiat la investitii, cifrele au aratat ca nu s-a taiat nimic.
• Problema, pe care sper s-o rezolvam chiar in luna decembrie, este blocarea de inca din luna februarie a decontarilor la POSDRU si pe alte programe operationale, si acceptand corectiile financiare, in decembrie ne intra primii bani.
• In mod sigur aceasta e cea mai mare provocare, iar aici nu incerc sa arunc pisica pe cei care au fost inainte, insa programele europene incepand cu POSDRU au fost presuspendate din cauza auditurilor 2009-2011. In octombrie 2011, odata cu venirea in Guvern a ministrului Leonard Orban, au inceput sa se ia masuri privind neregulile constatate, insa, pe niste proceduri europene destul de lungi, acum practic am finalizat doua lucruri: indreptarea greselilor din proceduri si plata corectiilor financiare.
• Pentru ca UE spune „Bine, am inteles, ai indreptat ce faci de-acum incolo, dar pentru ce ai gresit trebuie sa dai niste bani inapoi”. Or, am reusit, am acceptat aceste corectii financiare, Programul de Mediu a scapat de presuspendare, POSDRU se deblocheaza pe 21 dupa audit, la fel Programul Operational Regional si raman pentru anul viitor Transporturile si Cresterea Competivitatii.
• Sunt lucruri pe care le-am promis si le-am realizat: pensiile, salariile, functionarea institutiilor publice, „baietii destepti” din energie.
• (Cum vedeti din punct de vedere economic anul 2013?) Un an foarte greu, dar mult mai bun decat 2012, pentru ca nu mai avem campanie electorala, nu mai avem seceta.

Despre acordul cu FMI:

• (De unde vor fi gasiti banii ce trebuie returnati anul viitor, cand va fi un varf de plata de 5 mld. euro?) Nu toti banii vin din bugetul national, ci vin si de la BNR. Din fericire, Romania si Guvernul s-au imprumutat in urma cu o saptamana pe pietele in emisiuni in euro cu cea mai mica dobanda din istoria noastra – 5,04. Am discutat cu ministrul de Finante, cu guvernatorul BNR si s-ar putea ca in acest an sa mai iesim cu inca o emisiune de titluri, ca sa batem acel record psihologic de 5, sa fie 4,9…
• Cred ca dupa ce expira actualul acord cu FMI, in primavara lui 2013, pentru Romania ar fi in continuare un lucru bun sa avem un acord cu FMI, CE, BM, tot de tip preventiv, sa nu mai luam cu imprumut, ci sa avem acolo la nevoie, in caz de cine stie ce se intampla cu Grecia, cu Spania, doamne-fereste… si sa ne permita acest acord sa ne imprumutam de la creditori privati cu o dobanda mai mica.
• Acum la Ministerul de Finante, dincolo de Banca Nationala, avem un buffer, o rezerva de 6,3 mld. de euro, ceea ce este mult peste ceea ce ne ceruse FMI sa avem ca rezerva in caz de nevoie. 
• Anul viitor trebuie sa mergem pe doua directii – in primul rand realmente trebuie sa avem o crestere mai substantiala, nu doar 1%, acel 2,2% prognozat de Comisie, avand investiti superioare, si vorbesc de proiecte concrete, in special in zona energiei. Iar aici este un proiect dezvoltat de Exxon si OMV care presupune 1 mld. de euro intr-un an, doar pentru acel proiect. Apoi, avem un proiect deja semnat, cel cu o companie din China, pentru un nou grup energetic la Rovinari, aici sunt 500 de mil. de euro. Fie ca vorbim de investitii in zona productiva – stiu sigur ca Ford isi dezvolta mai departe capacitatile, Pirelli dezvolta mai departe, Arctic Gaiesti, Dacia Renault, practic mari producatori care au deja fabrici in Romania si care isi dezvolta investitiile, prin locuri de munca, prin noi facilitati de productie. 
• Si a doua directie – un alt mod de cheltuire a banilor publici. Pentru ca daca am invatat ceva si mai bine in aceste sase luni este ca: sigur este o problema ca n-ai bani destui, dar marea problema a Romaniei este ca si banii pe care ii are ii foloseste prost.

Despre programul de guvernare:

• (Ce va deosebeste din punct de vedere strategic in abordarea economiei de Guvernul Boc?) E o diferenta fundamentala. Am urmarit prezentarea ARD si am retinut doar acuzele la adresa noastra, de parca au fost opt ani in opozitie si nu la guvernare pana recent. Ceea ce eu astazi am prezentat in numele USL ca si viziune de guvernare, in numele USL, a facut minime raportari la ce a fost in trecut, si am spus ce ne dorim sa facem in viitor: Agricultura, Energie, Reindustrializare infrastructura, bazate pe patru elemente de tesut social: educatie, sanatate, problema sociala, administratie coerenta si descentralizare. 
• Cota de impozitare: Sigur ca a fost, din punct de vedere al programului economic, cel mai greu compromis la care am ajuns. Eu ma uit la sistemul de impozitare european, si nu ma refer doar la guvernele de stanga, dar cam toate tarile europene au un sistem progresiv de impozitare si, oricum, cote mult mai mari. Pentru ca eu spun intotdeauna: Oameni buni, nu putem sa platim 16% ca in Romania si sa avem scoli, spitale, autostrazi ca in Germania, care plateste 45%. Haideti sa realizam ca pana la urma e o optiune politica.
• Programul USL de guvernare are o amprenta social-liberala. Ae o amprenta de pragatism, eu sunt adeptul ideii ca economia pana la urma nu vrea sa asculte foatre mult de ideologie. Poti sa ai abordari ideologice in ceea ce priveste protectia sociala, libertatile fundamentale, dar economia nu vrea sa fie nici de stanga nici de dreapta, ci urmareste niste reguli pragmatice. Atunci cand s-a dus prea mult la dreapta, cu libertatea totala a pietelor, am ajuns in criza financiara in 2008, atunci cand se duce prea mult la etatism, in anii ’90, s-au prabusit statele socialiste. 

Despre relatia cu presedintele Traian Basescu:

• Dupa batalia din vara, care s-a purtat fara mila, fara manusi, si de o parte si de alta, care ne-a adus prejudicii si noua si presedintelui, atmosfera de ieri – nu sunt dispus sa cred ca asa va fi tot timpul, dar eu imi doresc acest lucru – atmosfera de ieri a fost o atmosfera extrem de institutionala. Presedintele mi-a cerut, conform Constitutiei, sa ne consultam asupra unor teme importante asupra carora presedintele are atributii. Eu m-am prezentat, am discutat, am constat ca dincolo de ceea ce ne desparte la nivel personal si ireconciliabil, in ceea ce priveste opiniile referitoare la FMI, la fonduri europene, la MCV, avem opinii absolut convergente. Daca vreti, ieri a fost un moment de colaborare institutionala pe care eu mi-l doresc si dupa 9 decembrie.
• Amandoi suntem constienti, eu vorbesc in numele meu, dar sper ca si in numele presedintelui Traian Basescu, amandoi suntem constienti ca, dupa 9 decembrie, cel mai rau lucru care ni se poate intampla este sa intram intr-o noua criza. O noua criza inseamna asa: noi luam peste 50%, presedintele refuza sa nominalizeze premierul, noi ne apucam sa-l suspendam, deci iarasi o nebunie generala. Tara ramane cu un guvern interimar, guvernul USL, fara buget pe 2013 si intr-o criza politica. Eu cred ca, daca decizia electoratului este ca USL sa guverneze in continuare, nimeni nu isi va permite sa ignore aceasta decizie, nici presedintele Traian Basescu si nici unul din partenerii nostrii institutionali, UE, SUA, nu va incuraja o criza politica.
• Din punct de vedere personal este evident ca relatia personala dintre mine si Traian Basescu este iremediabil stricata. Pe de alta parte, domnia sa are o experienta politica mult mai mare decat mine, dar si eu intru in acest nivel al politicii, si avem obligatii institutionale si constitutionale, motiv pentru care, indiferent daca imi place sau nu de presedintele Basescu, daca presedintele Romaniei imi solicita sa avem convorbiri, le avem. Daca depune juramantul un ministru al cabinetului meu, un ministru foarte bun, de care sunt mandru si pe care eu l-am propus, nu aveam cum sa particip acolo, indiferent de problemele personale. Si de asemenea presedintele, care in mod sigur nu cred ma numar printre amicii sau oamenii pe care ii simpatizeaza, atunci cand a avut pe 27 aprilie situatia unei noi majoritati parlamentare, la fel se va intampla probabil si dupa 9 decembrie, va accepta acesta obligatie constitutionala, asa vad eu lucrurile.

Despre cine va merge la Consiliul European:

• Eu nu ma consider neaparat indreptatit, „ca trebuie sa merg eu, ca stiu mai bine”, ci am pus problema despre cum poate fi reprezentata Romania mai bine la niste negocieri foarte dificile, pentru ca e vorba de bani.
• Poate fi un test al capacitatii presedintelui si implicit a mea, a primului-ministru, de a coabita intr-un interes national. Aici nu mai este problema a cui poza e, am fost si eu la Bruxelles, a fost si presedintele, acum avem toti poze cu liderii europeni
• S-a ridicat in intalnirea de ieri subiectul privind mandatul pentru Consiliul European, iar presedintele mi-a spus ca dupa ce ma intoc de la Bruxelles (de la intalnirea „Prietenii Coeziunii” din 13 noiembrie) sa avem o noua discutie pe aceasta tema.