VIDEO Cum se tratează minim invaziv o boală mortală? Implant de valvă aortică (TAVI), efectuat la un pacient de 76 de ani, în cadrul Spitalului MedLife Polisano Sibiu

“Simptomele principale în stenoza valvei aortice sunt durerile de piept, lipsa de aer, oboseala și chiar pierderea stării de cunoștință fără motiv”, ne-a explicat Dr. Nicolae Florescu, Coordonatorul Centrului de Cardiologie Intervențională și Boli Cardiace Structurale din cadrul Spitalului MedLife Polisano Sibiu. Am asistat la o intervenție de implantare transcateter a unei valve aortice, procedură cunoscută sub numele TAVI, în urma căreia un pacient în vârstă de 76 de ani și-a recăpătat calitatea vieții. Operația a fost efectuată de Dr. Nicolae Florescu și de Dr. Răzvan Șerban, medici primari cardiologie intervențională la MedLife Polisano.

Pacientul operat prezenta o înfundare a valvei aortice. Această afecțiune, stenoza valvei aortice, este tot mai întâlnită în contextul îmbătrânirii populației. În medie afectează circa 2% dintre românii între 60 şi 69 de ani, circa 4% dintre persoanele de 70-79 ani, pentru ca riscul de boală să crească la aproape 10% la populaţia peste 80 de ani.

Simptomele stenozei valvei aortice

Principalele simptome în stenoza valvei aortice sunt durerile în piept, lipsa de aer, oboseala și până la pierderea stării de cunoștință, fără motiv, ne-a explicat Dr. Nicolae Florescu.

“Nu este o suferință acută, ea nu se declanșează brutal, iar simptomele, în principiu, se instalează progresiv, cu reducerea capacității de efort. Pacienții pot să facă din ce în ce mai greu lucruri pe care, inițial, le făceau cu mare ușurință și, tocmai din acest motiv, de multe ori, aceștia ajung la medic într-un stadiu destul de avansat al bolii”, a adăugat medicul.

Este important de reținut că stenoza valvulară aortică netratată este o boală mortală: “Singurul tratament este reprezentat de înlocuirea valvei aortice bolnave cu o proteză aortică”, a precizat Dr. Nicolae Florescu.

Cum se pune diagnosticul?

Stenoza valvei aortice este diagnosticată cu ajutorul unei ecografii cardiace, care arată medicului atât prezența bolii, cât și gradul de severitate al acesteia.

În cazul în care stenoza pacientului este strânsă sau severă, se recomandă efectuarea intervenției cu prioritate.

“În condițiile în care stenoza valvulară aortică este deja strânsă sau critică, nu putem aștepta a-la-longue. De ce? Pentru că funcția de pompă a inimii se deteriorează; inima muncește tot timpul în fața unui baraj și, la un moment dat, se decompensează ireversibil. Și atunci, din păcate, chiar nu mai putem face foarte mult sau putem face, însă cu riscuri considerabile”, a explicat Dr. Nicolae Florescu.

Medicul a mai precizat și că nu există o vârstă limită pentru efectuarea intervenției chirurgicale, menționând că cea mai vârstnică pacientă tratată de echipa MedLife din Sibiu avea în jur de 86-87 de ani.

Metoda minim-invazivă, avantaje majore față de intervenția chirurgicală clasică

Metoda minim invazivă, implantarea de valvă aortică transcateter (TAVI), folosită și în cazul de față de cei doi medici de la MedLife Polisano, are avantaje majore pentru pacient.

“Există două metode principale pentru efectuarea înlocuirii valvulare aortice: metoda clasică, chirurgicală și metoda minim invazivă sau intervențională, cea pe care am utilizat-o în cazul pacientului nostru de astăzi. Metoda minim invazivă are marele avantaj, așa cum îi spune și numele, prin faptul că nu este deloc invazivă asupra organismului. Toată intervenția se desfășoară, practic, prin efectuarea unor mici puncții vasculare, niște puncții de ac, care au un diametru de câțiva milimetri, până la 4-5 milimetri”, a explicat Dr. Răzvan Șerban.

“Avem nevoie, în principiu, de câteva locuri de abord vascular, două la nivel femural, deci undeva în zona inghinală și unul undeva în zona încheieturii mâinii, dar, practic, acesta este toată invazivitatea intervenției”, a adăugat medicul.

În sala de operații

Dr. Răzvan Șerban ne explică pașii intervenției chirurgicale minim invazive de implantare a valvei aortice:

Intervenția se desfășoară în sala de angiografie. Pacientul este întins pe masă, nu este sub anestezie generală clasică, deci el nu este intubat, dar este, într-adevăr, ușor sedat pentru a evita orice durere și pentru a evita ca acesta să se miște, pe parcursul intervenției”, detaliază medicul.
Sunt izolate zonele de acces vascular, adică cele două zone femurale stânga și dreapta și o zonă de acces radial de la nivelul mâinii drepte, de cele mai multe ori. Ulterior, la acest nivel, se face o anestezie locală cu xilină și, ulterior, se vor face puncțiile de ac care ne permit să introducem dispozitivele respective. Pe piciorul stâng, de cele mai multe ori, se va introduce un cateter care este folosit doar ca reper pentru a identifica cu exactitate localizarea inelului aortic și, deci, a valvei aortice native a pacientului, iar, de regulă, pe piciorul drept se va introduce cateterul care conține valva prostetică, proteza valvulară.
Proteza valvulară se va introduce prin artera femurală, ulterior trecând prin arterele iliace și prin aortă, se va traversa cu ea valva aortică nativă a pacientului, iar proteza valvulară nouă va fi expandată peste valva pacientului. Aceasta este și una dintre marile diferențe dintre această intervenție și intervenția chirurgicală clasică, în care se extrage valva nativă a pacientului.
Valva este formată dintr-un stent dintr-o țesătură metalică exterioară, un stent circular, iar în interiorul lui sunt cusute de mână cuspele valvulare.
Cuspele valvulare sunt formate din pericard porcin, la toate valvele actuale; pericardul este foița care înconjoară inima, atât la om, cât și la animal. El este recoltat de la animal, este tratat, decelularizat, astfel încât să nu fie recunoscut ca un material străin, să nu fie respins de organismul uman și, ulterior, este cusut manual în interiorul respectivului stent metalic.

Recuperarea pacientului după procedura TAVI

Dr. Nicolae Florescu ne-a explicat că după operație pacientul va simți o ameliorare netă a simptomelor, dar și a calității vieții.

“Practic, pacientul, dobândind o valvă aortică perfect funcțională, toate fenomenele de insuficiență cardiacă regresează, chiar dispar. Pacienții se simt bine, își cresc mobilitatea, se pot autoîngriji, se pot autoservi, se pot reintegra în viața lor familială și socială”, a adăugat acesta.

Pot să reapară problemele după efectuarea operației?

Dacă ținem cont de vârsta pacienților care, în general, au nevoie de o astfel de operație, este posibil ca aceștia să dezvolte alte afecțiuni legate tot de boala arterosclerotică și de evoluția acesteia. În plus, ca orice proteză, aceasta prezintă un risc de degenerare în timp.

“Din fericire, durata de viață a acestor proteze este destul de lungă; deși nu avem date exacte până în acest moment, în general, s-a observat că sunt funcționale 7-10 ani, cel puțin, poate chiar 15 ani. Similar cu orice proteză biologică, și protezele chirurgicale biologice au o durată de viață, în timp, oarecum limitată; ele nu vor dura la infinit, dar 10-15 ani e o durată de timp rezonabilă”, a afirmat Dr. Răzvan Șerban.

Spitalul MedLife Polisano din Sibiu, în care a avut loc intervenția filmată de echipa HotNews, face parte dintr-o structură integrată de centre de excelență în medicină la nivelul Europei, având la bază un singur criteriu, cel al calității ireproșabile a serviciilor medicale oferite.

În prezent, Spitalul MedLife Polisano acoperă toate nevoile pacienților, de la diagnostic la tratamente și intervenții chirurgicale de mare complexitate. Centrele de vârf sunt neurochirurgia, cardiologia și chirurgia cardiovasculară, gastroenterologia, chirurgia oncologică, senologia, chirurgia bariatrică, urologia și ortopedia. Aproximativ 50.000 de pacienți din întrega țară au fost tratați aici, fiind efectuate peste 40.000 de intervenții chirurgicale, cele mai multe din sfera cardiologiei.

Citește și: