VIDEO „O temă complicată pentru România” – Iohannis, despre decizia CEDO în favoarea cuplurilor de același sex

Președintele Klaus Iohannis a reacționat, miercuri, după decizia CEDO, care obligă statul român să adopte o legislație prin care să recunoască cuplurile de același sex, șeful statului spunând că „este o temă complicată pentru România”, de care însă va trebui să se ocupe Parlamentul.

• „Este o temă complicată pentru România, însă este o temă de care trebuie să se ocupe Parlamentul și sunt convins că se vor găsi formate în care această temă va fi dezbătură cu multa disponibilitate în Parlament și într-un timp rezonabil să se găsească soluții”, a declarat Iohannis, răspunzând unei întrebări în timpul declarațiilor susținute după întâlnirea cu președintele Germaniei.

Reamintim că marți Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis o plângere formulată de Asociația ACCEPT și de mai multe cupluri LGBT împotriva statului român prin care s-a sesizat încălcarea Articolului 8 din Convenția Curții care prevede „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”.

Ce a stabilit CEDO:

• „Curtea observă că atât la momentul în care reclamanţii au depus cererile la Curte, cât şi în prezent nu existau şi nu există dispoziţii în legislaţia română care să recunoască căsătoria între persoane de acelaşi sex sau o altă formă de parteneriat pentru cuplurile de acelaşi sex. Dimpotrivă, Codul civil nu recunoaşte în mod expres astfel de parteneriate.
• Curtea a ajuns deja la concluzia existenţei unei obligaţii pozitive în temeiul articolului 8 din Convenţie de a asigura recunoaşterea şi protecţia juridică a cuplurilor de acelaşi sex şi a constatat o încălcare a acestei obligaţii în cauzele Oliari şi alţii şi Fedotova şi alţii (…) Această obligaţie pozitivă nu ar trebui să depindă de circumstanţele naţionale. Obligaţia de a se asigura că reclamanţii aveau recunoaşterea şi protecţia juridică a familiilor lor respective este general aplicabilă în temeiul Convenţiei: reclamanţii – care constituiau de facto familii de acelaşi sex în România – aveau acelaşi drept la recunoaştere şi protecţie juridică în temeiul articolului 8.
• Curtea constată că niciunul dintre motivele de interes public invocate de Guvern nu prevalează asupra interesului reclamanţilor de a vedea relaţiile lor respective recunoscute şi protejate în mod corespunzător de lege.
• Curtea concluzionează că statul pârât şi-a depăşit marja de apreciere şi nu şi-a respectat obligaţia pozitivă de a asigura dreptul reclamanţilor la respectarea vieţii private şi de familie a acestora”.

Șeful CNCD: Soluția ar fi adoptarea legii parteneriatului civil. Nu știu dcă partidele își asumă asta în an electoral

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării(CNCD), Csaba Asztalos, a declarat pentru HotNews.ro că decizia CEDO nu este „o surpriză”, iar România ar trebui să adopte legislația privind parteneriatul civil. El s-a declarat însă sceptic că partidele își vor asuma gestionarea acestei probleme în an electoral.

Șeful CNCD a precizat că prezenta decizie CEDO poate fi atacată în termen de trei luni la Marea Cameră, însă șansele de reușită sunt reduse ținând cont de o decizie similară în cazul Rusiei.

• „Foarte important este că CEDO nu a accepta argumentul statelor că în societate există un număr important de cetățeni care nu agreează parteneriatul persoanelor de același sex”, a mai spus Asztalos, precizând că prejudecățile nu sunt considerate un temei legal.

El a adăugat că rămâne la latitudinea statului cum și când implementează decizia, Consiliul Europei având un mecanism de monitorizare și are sancțiuni care merg până la suspendarea dreptului de vot în Consiliul Europei.

Reacția Bisericii: „Parteneriatul civil este un surogat al căsătoriei și un element destructurant al ordinii spirituale și morale din societate”

Patriarhia Romană, „în consonanță cu celelalte Biserici ortodoxe”, dezaprobă constant promovarea ideii de parteneriat civil, precum și legiferarea acestuia, susținând că parteneriatul civil „reprezintă nu doar o inutilă suprapunere cu valida instituție a căsătoriei, ci și o reală subminare a asumării responsabilității integrale a celor doi soți, precum și sursa toxică (dovedită în alte societăți) a destrămării importanței și autorității moral formatoare a familiei”,a reacționat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Reprezentantul Patriarhiei susține că, în realitate, „parteneriatul civil legalizează concubinajul, îi deresponsabilizează în timp pe cei doi parteneri în detrimentul mamei și al copilului, deservind practic interesul major al acestuia, iar cadrul legal care protejează în mod optim „creșterea, educația și instruirea copiilor” este doar familia naturală”.

Din punct de vedere moral, parteneriatul civil este un surogat al căsătoriei și un element destructurant al ordinii spirituale și morale din societate, consideră Vasile Bănescu.

În opinia sa, legalizarea parteneriatelor civile a devenit pretutindeni unde a fost acceptată primul pas spre legalizarea „căsătoriei între persoanele de același sex”, ea nefiind decât mijlocul prin care se poate ajunge la această „căsătorie”.

• „Acordarea unui statut legal „cuplurilor” de același sex, prin legalizarea parteneriatelor civile, s-a dovedit a fi doar o șireată și favorabilă mișcare politică spre acordarea „dreptului” de a se căsători persoanelor care, prin natura opțiunilor sexuale libere, se situează totuși în afara rațiunilor și scopurilor fondatoare ale familiei naturale întemeiate pe căsătorie.
• Experiența statelor care au legalizat căsătoriile între persoanele de același sex este grăitoare.
• Domeniul dreptului familiei este însă „strâns legat de tradițiile culturale și istorice ale fiecărei societăți și de concepțiile sale profunde”, așadar niciun text european sau internațional nu poate obliga statele să creeze un statut particular pentru cei care coabitează, fie ei de sex diferit, fie de același sex”, se arată în finalul mesajului transmis de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Mai multe cupluri gay au dat în judecată statul român la CEDO pentru recunoașterea relației de familie

Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, doi parteneri de același sex, au dat în judecată statul român în urma refuzului stării civile de a recunoaște relația de familie dintre ei. În acest demers li s-au alăturat alte 20 de familii formate din persoane de același sex.

Cazul a reunit 42 de petenți, cel mai mare număr de persoane gay și lesbiene care au solicitat protecția vieții lor private la CEDO până acum.

Aceste cupluri au primit din partea oficiilor de stare civilă un refuz argumentat în baza interdicțiilor din Codului Civil privind recunoașterea legală a relațiilor între persone de același sex. În baza acestui refuz, Asociația ACCEPT a chemat statul român în judecată, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru a cere obligarea României la legiferarea parteneriatului civil în baza articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În altă cauză, Adrian Coman și Clai Hamilton au dat în judecată România la CEDO pentru încălcarea dreptului lor la căsătorie, nediscriminare, viață de familie și acces la justiție. Procesul a început în martie 2021. Cei doi au fost recunoscuți ca soți de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dar și de către Curtea Constituțională a României (CCR). Cu toate acestea, politicienii au ignorat cele două decizii.