​VIDEO Statia de epurare a apelor uzate din Bucuresti, inaugurata dupa 25 de ani de la inceperea lucrarilor

Primaria Capitalei a inaugurat, luni, statia de epurare a apelor uzate a municipiului Bucuresti, din comuna Glina, cel mai mare proiect de mediu realizat in ultimii 20 de ani in Romania. Realizarea obiectivului a costat 108 milioane de euro, bani proveniti in mare parte din fonduri europene. Deocamdata, statia poate curata doar jumatate din apele provenite din canalizarea orasului. Pentru a functiona la capacitate de 100% mai este nevoie de o investitie de 340 milioane euro pentru extinderea obiectivului. Pana astazi, Bucurestiul era singura Capitala europeana care nu avea statie de epurare si arunca apele provenite din canalizarea orasului direct in Dambovita.

Construirea statiei de epurare a apelor uzate de la Glina a inceput in 1985, in vremea regimului comunist, iar in 1989 a fost intrerupta datorita Revolutiei, in acel moment fiind realizat cam 15-20 la suta din proiect. In 1996 s-a incercat punerea in functiune a statiei, insa datorita unui accident de mediu (evacuarea de combustibil petrolier in urma unei disfunctii la o centrala termica din oras), functionarea a fost din nou intrerupta. In 2002, reprezentantii Comisiei Europene si cei ai Ministerului Mediului din Romania au hotarat ca prioritatea numarul unu pentru Bucuresti construirea unei statii de epurare a apelor uzate. In 2003 s-a realizat studiul de fezabilitate pentru proiect, iar consultantul Pell Frischmann, a propus elaborarea proiectului in doua faze. In 2004 a fost semnat Memorandumul de finantare intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei prin care au fost alocate fonduri nerambursabile pentru prima faza a acestui proiect.

Prin Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) s-au alocat circa 70 de milioane de euro, Banca Europeana de Investitii a contribuit cu 25 de milioane de euro, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare cu 10 milioane de euro, iar Guvernul Romaniei cu aproximativ 3 milioane de euro. In 2006 au avut loc licitatiile pentru alegerea constructorului care sa faca lucrarile si a consultantilor. A fost desemnat consortiul Aktor-Athena, dupa care au inceput lucrarile. Dupa 20 de ani in care statia de epurare a stat in paragina, a fost nevoie de consolidarea constructiilor existente si montarea de echipamente noi, care sa corespunda cu cerintele tehnologice actuale.

Dupa finalizarea etapei I, in statie intra 10 metri cubi de ape uzate pe secunda. Din aceasta cantitate 5mc/s sunt epurati chimic, mecanic si biologic, la final rezultand apa curata. Ceilalti 5mc/s sunt epurati doar mecanic, fiind aplicat procedeul de decantare. Desi a fost inaugurata abia luni, statia functioneaza inca din luna iulie, in aceasta perioada realizandu-se teste de functionare. Namolul rezultat din epurarea apei este deshidratat si transportat la groapa de gunoi de la Glina. Statia de epurare este operata de Apa Nova.

„Din nou Bucurestiul mai face un pas spre marile capitale europene. Ne indreptam cu pasi repezi spre normalitate. Bucurestiul era singura capitala din Europa care nu beneficia de o statie de epurare a apelor menajere, pluviale si industriale. Acum are, si sunt extrem de bucuros ca pot sa ofer orasului si locuitorilor sai o viata mai buna. Prin aceasta investitie reusim nu doar sa crestem calitatea vietii bucurestenilor, dar si sa facem un lucru extrem de important pentru protectia mediului. Sigur ca mai avem inca multe lucruri de pus la punct, dar putem afirma si demonstra ca Bucurestiul si bucurestenii nu mai polueaza Dambovita, Dunarea si Marea Neagra. Unul dintre cei mai mari poluatori ai Dunarii este Capitala. Zilnic, Bucurestiul deverseaza in Dambovita si apoi in Dunare cantitati imense de detergenti, uree, cianuri, azot etc. Incepand de astazi lucrurile se schimba in bine atat pentru oameni, cat si pentru mediul inconjurator”, a declarat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, prezent la eveniment.

Vezi cum functioneaza Statia de epurare de la Glina (interviu cu Epsica Chiru, director Apa Nova):

In etapa a doua, statia de epurare va fi extinsa, colectorul principal al orasului va fi reparat si se va construi un incinerator al namolului rezultat din procesele de epurare. Acest proiect va costa inca 340 milioane de euro.

Costin Berevoianu, consilierul primarului general al Capitalei pe probleme de utilitati, a declarat ca deja au avut loc discutii cu Comisia Europeana, rezervandu-se 250 de milioane de euro pentru faza a II-a a proiectului. De asemenea, Guvernul va contribui cu 15 la suta, Primaria cu 2 la suta, iar bucurestenii cu circa 50 de milioane de euro, bani care vor fi colectati din taxa de ape uzate. „In prezent, taxa pe care o platesc bucurestenii pentru apele uzate este de 10 bani. Ea va creste insa, pe principiul poluatorul plateste. Acum nu stim exact cu cat, dar nu va depasi plafonul impus de UE, respectiv, 3,5 la suta din venitul mediu lunar al unei familii (n.r.- 20 la suta din venitul mediu lunar al unei familii reprezinta circa 60 de lei). De asemenea, pana acum, Apa Nova a suportat cheltuielile de operare ale statiei, insa in viitor va trebui sa facem o majorare a tarifului la populatie pentru cheltuielile de operare si mentenanta”, a declarat Epsica Chiru, director Apa Nova. Finalizarea celei de-a doua etape a statiei de la Glina este prevazuta pentru 2015.

Statia de epurare in date

– s-au lucrat 3 milioane de ore/om in trei ani;

– au lucrat 400 de muncitori, 50 de ingineri, 15 specialisti;

– s-au turnat 85.000 metri cubi de beton;

– s-au demolat 70.000 metri cubi de constructii;

– s-au montat 110 km conducte noi si 400 km cabluri electrice.