Zoon politikon-ul românesc și legile securității
„Normal că partidul unic aflat la putere dorește, vis de veacuri al tuturor partidelor aflate la putere, să aibă serviciile în mână ca pe o unealtă. Și știți care este de fapt scopul final al acestor texte? Scopul final este să redea SRI-ului funcția fundamentală a Securității, care nu era să se bată cu spionii străini (…). Nu. Obiectivul Securității era să controleze starea de spirit, opinia maselor, să identifice și să juguleze curentele împotriva regimului, respectiv regimului Ceaușescu. Asta își dorește orice putere din lumea asta. Să aibă la dispoziție acest mecanism, această armă a serviciilor cu care să poată să prevină din timp orice mișcare care s-ar putea forma, transmite în mase și la un moment dat să ducă la ieșiri în stradă, la revoltă împotriva Puterii. (…) Când ești într-o democrație veche și autentică, cum sunt totuși pe globul ăsta, acest obiectiv nu poate fi atins sau poate fi atins pentru scurt timp. (…) Da, în America există mari jurnaliști, ziare, televiziuni care în astfel de situații pot interveni. La noi nu există așa ceva, de aceea mie mi se pare un pericol foarte mare, pericolul cel mai mare, să nu ne intereseze chestia asta. Probabil că pe asta au și mizat.”
Cristian Tudor Popescu, emisiunea „Cap limpede”, Digi24
În „Politica”, Aristotel explorează o idee prin care particularizează câteva din tezele pe care le enunțase în „De animalibus historia” privind „animalele sociale”, adică acele animale care viețuiesc în comun: omul este și el un animal social, dar nu doar atât, el este și un „animal politic”.
Omul este un animal social datorită încadrării sale încă de la naștere într-o comunitate, dar Aristotel pune accentul pe caracterul moral al omului, spre deosebire de alte animale sociale. Ca animal politic, individul face parte din cetate și hotărăște (are activitate politică) împreună cu ceilalți despre măsurile care trebuie luate în comun, prin urmare el trăiește în societate și acceptă deciziile majorității.
Ce fel de zoon politikon suntem însă noi, românii? Suntem din soiul celor avansați, adică implicați serios în viața polisului, oameni cărora le pasă cum și în ce mod se dezvoltă cetatea lor, națiunea lor și dacă cei care îi conduc sunt oameni de calitate, drepți, morali, profesioniști și, mai cu seamă devotați democrației și iubitori ai eticii și libertăților cetățenești? Sau, dimpotrivă, suntem din soiul celor care merg cu turma, pentru care politikonul nu are nimic de-a face cu noi și ai noștri (oameni sub vremuri)?
„GLOBSEC”, un think tank slovac independent, cu sediul la Bratislava, a dat recent publicității raportul „Trenduri, 2022 – Europa Centrală și de Est față în față cu războiul din Ucraina” (globsec.org/GLOBSEC-Trends-2022) și, cu privire la România, a rezumat astfel ultimele tendințele pe care le-a remarcat în cazul țării noastre:
„România este singura țară din regiune în care susținerea pentru orientarea geopolitică occidentală a scăzut, de la 43% la 27% în ultimul an; 12% dintre chestionați sunt indeciși cu privire la cum anume ar trebui să se poziționeze țara din punct de vedere geopolitic.”
Cum îl vedem pe Putin? 16% dintre români îl văd într-un mod pozitiv. Sursa: globsec.org
„Un procent alarmant, de 22% dintre respondenți, cred că Rusia are dreptul să invadeze Ucraina și 26% cred că responsabilitatea îi aparține de fapt Occidentului în declanșarea războiului, pentru că a provocat Rusia. România este singura țară din zonă unde satisfacția față de regimul democratic a scăzut în ultimul an, de la 30% la 23%.
Deschiderea către un tip de lider autoritar este în România de 60%, cea mai mare din regiune. Cât privește amenințările de securitate care îi preocupă pe români, cei mai mulți se îndoiesc de amenințarea din partea Chinei – 73%, ceea ce reprezintă o creștere de 37% față de 2020.”
Un sondaj CURS, publicat în luna mai ac., vine să completeze imaginea pe care am văzut-o deja la think tank-ul slovac: românii sunt în marea lor majoritate preocupați de viitorul imediat și copleșiți de griji. În mod tipic românesc, în asemenea perioade obișnuim să ne concentrăm exclusiv pe problemele noastre, ne decuplăm artificial de la problemele societății, ca și cum am putea găsi cele mai bune soluții de viitor de unii singuri.
Pe primele trei locuri în preocupările românului stau veniturile sale (salariul, pensia), prețurile în creștere (inflația) și teama față de deteriorarea sănătății.
În aceste condiții – o arată sondajul – românii vor ca cei de la guvernare să se ocupe neîntârziat de creșterile de prețuri (inflație) – 38%; de criza economică și financiară care se arată – 24%; de salarii și pensii – 22% și de sănătate – 16%; dar și de armată și siguranța națională, pe fondul războiului din Ucraina – 26%.
De ce spun că românii îi văd pe „cei de la guvernare” ca responsabili să găsească soluții la îngrijorările lor personale? Pentru că la întrebarea cu cine ar vota mâine, partidele politice preferate au cam rămas aceleași: PSD – 35%, PNL – 23%, adică aceleași partide care susțin acum guvernarea, cărora li se adaugă UDMR, cu eternul 5% ca scor al preferințelor.
În privința opoziției, AUR cu 10% și USR, cu 9%, se mențin în primele poziții, doar că au mai pierdut ceva procente pe care le-au recuperat partidele de guvernământ și, se pare, PMP-ul, care crește de la 4% la 6% în preferințele electorilor. Un sondaj Avangarde, de această dată realizat la comanda PSD în luna aprilie, credita PSD cu 36%, PNL cu 19% și mai apoi AUR cu 14%, USR cu 11% și UDMR la același 5%. (hotnews.ro)
Decidenții politici ai celor două partide înțeleg în primul rând din analizele sociologice ale ultimelor trei luni că temerile populației reprezintă un nesperat prilej atât pentru PSD, cât și pentru PNL de a-și conserva formula de guvernare la care se gândeau destul de timid în toamna anului trecut ca fiind cu adevărat posibilă: un parteneriat pentru șapte ani, cel puțin.
Vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, confirmă că pariul celor două partide pe un viitor împreună se menține ca primă opțiune: protocolul care prevede rotația la guvernare va fi respectat; din momentul în care prim-ministrul va fi schimbat, PNL va avea în continuare funcții cheie în executiv, precum vicepremier, secretar general al guvernului, miniștri ai transporturilor, finanțelor publice. (g4media)
Criza economico-financiară care se întrevede, pe fondul problemelor în aprovizionarea cu energie, deteriorarea lanțurilor de aprovizionare cu cereale și cu diverse bunuri din Asia (a se citi China), amenințarea militară rusă – toate acestea pot fi traduse în frici, care fac populația (să traducem cu cetățenii, alegătorii) mult, mult mai permeabilă la soluții autoritariste.
VA CĂLCA BUCUREȘTIUL PE URMELE BUDAPESTEI?
„România s-a instalat într-o mediocritate confortabilă. (…) În ultimii ani statul român e capturat de grupări dubioase, din zone militarizate, pentru care obiectivul fundamental e să pună mâna pe miliardele care stau să vină de la Bruxelles. Treptat, România va fi tot mai izolată și destinată unor jocuri minore și în UE și în NATO. (…) În cazul unei reformatări a UE e greu de spus ce se va întâmpla cu România.
Dacă nu vor fi sincope prea mari, confruntate cu profilarea unui bloc slav în zonă, România și Ungaria vor merge de mână și vor forma un tandem. Asta doar dacă Ungaria va rămâne dedicată iliberalismului și după Viktor Orban. În fond, e o soluție chiar onorabilă pentru clasa politică românească, având în vedere calitatea ei” este concluzia trasă de Armand Goșu într-un interviu acordat Contributors.ro.
Temerea că actuala coaliție de guvernare favorizează instalarea unui autoritarism mai periculos decât cel pe care îl pregătea în 2017 Liviu Dragnea, prin „militarizarea” autorităților centrale ale statului, este acum pe buzele tuturor – în presă și ceea ce a mai rămas din societatea civilă –, pentru că pachetul de legi ale securității naționale (care nu au fost puse încă în dezbatere publică, dar au fost publicate în proiect de „G4media”) pare să conțină o suită de prevederi și dispoziții care, dacă vor fi votate în Parlament, lasă deschisă opțiunea alunecării către autoritarism, prin controlul excesiv și debalansat al libertăților cetățenești.
Publiciștii „HotNews” au informații că liderii PNL, PSD și UDMR plănuiesc o sesiune extraordinară de cel mult două săptămâni la începutul lunii iulie, în care actele normative ale securității naționale să fie aprobate de Parlament.
Doar că subiectul nu este discutat public și a ajuns să fie tabu pentru liderii Coaliției, care au ordin de partid să nu discute sub nicio formă despre proiecte. Mai mult, subiectul a fost trecut sub tăcere de o bună parte a mass-media.
Liberalul Pavel Popescu a declarat pentru Mediafax că proiectele de lege respective au fost „puse pe hârtie de actori din ecosistem” și sunt susținute de la vârful statului de președintele Klaus Iohannis.
Dan Tăpălagă, de la „G4media”, consideră că în actuala atmosferă de secretomanie, coaliția de guvernare pregătește societății civile o lovitură mai grea decât cea pe care intenționa să o dea Liviu Dragnea, cu mâna lui Florin Iordache, în ianuarie 2017.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a respins astfel de temeri, menționând că: „O dezbatere pe o temă majoră, precum securitatea națională, nu se poate face pe cioturi de text și pe bucăți de știri. Un proiect de lege sau mai multe proiecte de lege, din orice domeniu, care nu au ajuns la o formă matură și închegată nu pot reprezenta o bază serioasă de discuții”.
Poziția lui Ionuț Stroe nu este total împărtășită de Rareș Bogdan, care a ținut să sublinieze într-un interviu pentru „Digi24” că niciodată nu va fi de acord să fie încălcate libertățile individuale și ale presei, dând ca exemplu că dacă un ofițer de informații poate să treacă la acțiuni de urmărire penală, atunci nu este în regulă.
Cristian Tudor Popescu a explorat critic și alte prevederi din proiectul de lege publicat de „G4Media” privind Serviciul Român de Informații, care stipulează că ofițerii serviciului nu vor mai putea fi anchetați decât de procurori anume desemnați:
„… arată că nu pot fi cercetați agenții SRI penal, decât de procurori special desemnați. Un agent SRI, de pildă, e corupt și face afaceri cu tot felul de interlopi. Am văzut lucrul ăsta în acești 30 de ani de atâtea ori. Deci nu poate fi anchetat de un procuror obișnuit. Trebuie procurori special desemnați.
INTERVIURILE HotNews.ro